» Recursul in interesul legii privind revendicarile de case nationalizate, inaintat de procurorul general Laura Kovesi, loveste in interesele fostilor proprietari, in schimb ii favorizeaza pe marii investitori si pe rechinii imobiliari, spun avocatii. Raspunsul Inaltei Curti de Casatie si Justitie este deocamdata confuz.
» Kovesi a cerut ca revendicarile sa fie facute exclusiv in baza Legii 10/2001, interzicandu-le pe cele in baza Codului Civil. Legea 10 este viciata de una anterioara, care le-a permis chiriasilor sa cumpere imobilele nationalizate, si ofera cu precadere despagubiri la Fondul "Proprietatea", nefunctional.
Procurorul general laura Codruta Kovesi a inaintat la ICCJ un recurs in interesul legii in privinta actiunilor de revendicare formulate de fostii proprietari, observand ca practica judecatoreasca este "neunitara". Unele procese sunt acceptate in baza Legii 10/2001, altele tinand cont de articolul 480 din Codul Civil. "Cand instantele de judecata decid diferit in aceeasi problema, este obligatia procurorului general sa solicite o clarificare si aplicarea unei practici unitare. Nu sustine o solutie, doar sesizeaza", ne-a explicat Dana Titian, consiliera Laurei Kovesi, cum s-a nascut actiunea procurorului general. Totusi, Kovesi nu doar a sesizat, ci a propus si o solutie la ICCJ: interzicerea revendicarilor intemeiate pe Codul Civil si admiterea doar a celor in baza Legii speciale 10/2001. Raspunsul ICCJ, cu valoare de regula pentru judecatorii din intreaga tara, nu clarifica insa mare lucru, ci ii lasa pe judecatori sa se descurce singuri: Legea speciala (10/2001) primeaza in fata celei generale (Codul Civil), dar daca exista neconcordante cu dreptul european, se va recurge la Conventia Europeana a Drepturilor Omului. ICCJ isi darama singura rationamentul, introducand in decizie si o exceptie: poate fi acceptata si o actiune de revendicare intemeiata pe Codul Civil, daca nu atinge dreptul de proprietate al altora (adica al actualilor proprietari ai caselor nationalizate).
"Daca vezi un foc, te duci sa torni apa pe el. ICCJ a turnat gaz. Decizia lor nu clarifica nimic, ci le spune judecatorilor sa respecte, practic, toate legile. Cum zicea si Ceausescu: «Sa facem totul, ca sa iasa bine. Daca nu iese bine, inseamna ca n-ati facut totul»", apreciaza Adrian Vasiliu, avocatul Casei Regale a Romaniei. Georgiana Iorgulescu, director executiv al Centrului de Resurse Juridice, crede ca ICCJ "nu a avut curajul sa regleze sistemul transant. Nu au mers nici pe varianta procurorului, de a nu mai admite revendicarile pe dreptul civil, dar nici pe cealalta varianta. Au ales ceva caldut. Romania va fi in continuare condamnata la CEDO cu aceasta masura gri".
Avocata Ana Maria sova ne-a explicat cum actiunea lui Kovesi a lovit drept in interesele legitime ale fostilor proprietari: revendicarile care se bazau pe articolul 480 din Codul Civil "aveau mai multe sanse de valorificare a dreptului la proprietate istorica decat cele pe Legea 10, venita dupa o succesiune de legi, precum 112/1995, prin care imobilele nationalizate au trecut in mana altor proprietari". Avocata crede ca dreptul comun ar trebui sa primeze, pentru ca bunurile care au trecut de la proprietarii istorici la statul comunist "au intrat in circuitul civil": au fost preluate de statul actual, care le-a vandut altor persoane sau le-a transformat in altceva. Maria Theodoru, presedintele Asociatiei Fostilor Proprietari, este uimita de initiativa lui Kovesi: "Am cerut dreptul de a fi parte in dezbateri, dar am fost refuzati. Am facut un memoriu si intentionam sa cerem la Strasbourg, la CEDO, sa se verifice daca aceasta hotarare este in concordanta cu dreptul international".
Ce ar fi putut sa o mane pe Laura Kovesi sa incurce si mai mult un sistem juridic care ii face pe fostii proprietari sa alerge de 15 ani prin tribunale? Explicatia Georgianei Iorgulescu este ca "mereu se ajunge la bani. Chiriasii din casele nationalizate, care le-au cumparat, aveau interdictie sa le vanda timp de zece ani. Acest termen a inceput sa expire. Dar daca imobilul este blocat intr-o actiune de revendicare, el nu poate fi vandut". Avocatul Adrian Vasiliu crede ca actiunea Laurei Kovesi ar fi fost benefica in 1995. "Acum ea raspunde unor grupuri de lobby cu interese foarte mari: investitorii care au beneficiat de privatizari au luat de-a valma terenuri si constructii si s-au trezit ca unele dintre ele erau nationalizate de comunisti si revendicate acum. Nu le convine, pentru ca statul le-a promis ca, daca fac investitii, scot si profit. Presiunile au ajuns in Guvern, deci implicit si la Kovesi", sustine Adrian Vasiliu.
» Portita inchisa
Legea speciala 10/2001 i-a obligat pe fostii proprietari sa faca revendicari in limita unui termen fix. Cei care au depasit aceasta data-limita nu au mai putut sa revendice nimic. Mai mult, aceasta lege interzice restituirile in natura daca imobilele nu se mai afla in proprietatea statului, si le ofera fostilor proprietari despagubiri banesti de la Fondul "Proprietatea", care nu functioneaza nici la ora actuala, dupa ani de zile de la infiintare. Izbindu-se de aceste limitari si de situatia in care multi chiriasi din casele nationalizate le cumparasera deja in baza Legii 112/1995, iar instanta nu stia cum sa procedeze, unii dintre fostii proprietari au ajuns la CEDO, altii au folosit o portita legislativa romaneasca: Codul Civil, articolul 480. Acesta le dadea dreptul sa revendice proprietati care au fost preluate fara titlu de proprietate sau cu titlu nevalabil.
Avantajul fata de Legea 10: bunurile nationalizate care ajunsesera la alti proprietari decat cei de drept puteau fi restituite in natura, iar statul era obligat sa despagubeasca actualii proprietari. Aceasta portita legislativa le mai dadea o sansa fostilor proprietari care nu castigasera procesele pe Legea 10: puteau apela la Codul Civil.
