Dincolo de obiectivul imediat – castigarea pozitiilor-cheie din administratia locala –, alegerile locale reprezinta, pentru partidele politice, un fel de "preliminarii" pentru viitoarele alegeri generale. Asa se intampla in toata lumea, iar la noi exista un motiv suplimentar: cele doua scrutine se desfasoara la distanta de numai cateva luni.
Desigur, bogatia de rezultate permite fiecarui partid sa-l aleaga pe cel care il pune intr-o lumina mai favorabila: unul a castigat cele mai multe primarii, altul are cei mai multi consilieri, altul a cucerit primariile marilor orase etc. Din perspectiva fortei politice a partidelor, se considera ca distributia voturilor pentru consilierii judeteni este cea mai apropiata de modelul alegerilor generale. Acest stereotip ar trebui amendat din perspectiva probabilei utilizari a noului sistem de vot la alegerile din aceasta toamna. Alegatorul va avea de optat pentru un candidat care reprezinta un partid, chiar daca, in final, distributia mandatelor urmeaza proportia voturilor obtinute de fiecare partid. Din punctul de vedere al psihologiei deciziei de vot, acest sistem este mai apropiat de cel utilizat pe 1 iunie pentru alegerea presedintilor de consilii judetene. Din pacate, statistica rezultata din insumarea voturilor pentru presedintii de consilii judetene nu poate fi utilizata pentru estimarea raportului de forte la nivel national, pentru ca ii lipseste un segment important – municipiul Bucuresti.
In 2004, cele doua partide care aveau sa constituie Alianta D.A. totalizau, la consiliile judetene, un total de 28,8%, situandu-se cu putin in urma PSD, care obtinea 32,7%. Diferenta s-a pastrat la alegerile din toamna (31,3%, fata de 36,6%, la Camera Deputatilor), numai ca de aceasta data PSD se aliase cu micutul, dar vioiul PUR (actualul PC).
Ciudatenia apare atunci cand comparam rezultatele alegerilor locale cu sondajele de opinie efectuate in perioada respectiva la nivel national. In primavara lui 2004, PSD era creditat in toate sondajele de opinie cu un avans de 10-20% fata de Alianta D.A. In acest an, putinele sondaje care au "rasuflat" in presa au indicat pentru intentia de vot la alegerile generale un avans substantial al PD-L (in jur de 15%) fata de PSD. Cred ca explicatia acestor disonante nu trebuie cautata neaparat in nepriceperea sau reaua intentie a agentiilor de sondaje – la urma urmelor, tendintele reflectate in sondajele efectuate in plan local au fost confirmate.
In sondajele curente, respondentului i se cere sa raspunda o intrebare simpla: "Cu ce partid veti vota la alegerile parlamentare?". La scrutinul local, intrebarea este mult mai complexa. Alegatorul are de raspuns la patru intrebari, materializate in tot atatea buletine de vot: alegerea primarului, a consiliului local, a presedintelui consiliului judetean, a consiliului judetean.
Din punctul de vedere al psihologiei alegatorului, cele patru decizii nu sunt independente, ci intim legate intre ele. Omul obisnuit opereaza secvential: incepe de la decizia cea mai importanta – alegerea primarului. Aceasta decizie, mai ales in localitatile mici, este profund personalizata – intra in joc cunoasterea directa a personajului, carisma acestuia, seriozitatea etc. Apoi, el va vota, cel mai probabil, lista de consilieri locali din care face parte candidatul la primarie preferat si, tot probabil, lista similara de consilieri judeteni. Increderea in partid joaca aici un rol secundar. Ca asa se petrec lucrurile, puteti verifica destul de usor: luati la intamplare cateva localitati din acelasi judet si cititi procentele obtinute de principalele partide la consiliul judetean; veti constata ca ele seamana mai mult cu procentele obtinute de candidatii acestor partide la primarie decat cu scorurile judetene ale partidelor.
Cu totul altul este (mai bine zis, era, pana acum) mecanismul de decizie la alegerile parlamentare: aici, candidatii de pe liste sunt de regula necunoscuti (sau cunoscuti mai ales ca notabili ai partidelor), deci imaginea globala a partidului joaca un rol determinat.
Acestea sunt motivele pentru care rezultatele alegerilor locale constituie o aproximare destul de imprecisa a viitorului vot de la parlamentare. La locale, rezultatele globale ale fiecarui partid depind in primul rand de capacitatea acestora de a-si asigura candidaturi cat mai credibile in fiecare localitate.
