Faptele sunt legate de modernizarea Magistralei 800 de cale ferată, București-Constanța. În spațiul public s-au vehiculat diverse teorii de către deontologii adunați prin studiourile televiziunilor, că de aia se circulă mai prost ca înainte, că de aia au întârziat lucrările și așa mai departe, toate neadevărate.
Direcția Națională Anticorupție nu a precizat până acum numele firmei care ar fi dat șpaga pentru ministrul “epicurean și plaisirist”, așa cum se autocaracteriza. Coincidență sau nu, imediat după ce DNA a făcut anunțul referitor la acest dosar, la sediul din România și cel din Austria al companiei Swietelsky au avut loc percheziții. Compania austriacă este cea care a condus consorțiul ce a modernizat sectorul de cale ferată Fetești-Constanța din cadrul Magistralei 800. Deci ei ar fi dat șpaga.
Neîndoielnic, dacă se demonstrează în instanță că a fost vorba de șpagă, cineva trebuie să meargă la pușcărie. Dacă însă privim la rece, cu ochii celui care se duce cu trenul la Constanța în fiecare vară (nu ca analiștii de serviciu de pe la televiziuni, care nu s-au mai urcat în tren de trei decenii, dar își dau cu părerea de sistemul feroviar), constatăm că a fost mai bine cu șpagă. Strict din perspectiva călătorului.
Modernizarea Magistralei 800 a început în 2006, cu fonduri europene pre-aderare, prin facilitatea ISPA. Proiectul fusese pornit de fostul ministru al Transporturilor Miron Mitrea (care a făcut un stagiu la pușcărie, dar nu legat de acest contract) și a fost împărțit în trei sectoare: București Nord – Fundulea, Fundulea – Fetești și Fetești – Constanța.
Tehnologie ca acum 100 de ani
Primul tronson a fost realizat de o companie elenă și lucrările au trenat nepermis de mult, ani de zile garniturile de Constanța fiind redirecționate pe o rută ocolitoare, pe la Mogoșoaia. Numai până ieșeai din București călătoria dura o oră.
Al doilea tronson, de la Fundulea la Fetești, le-a revenit italienilor de la Astaldi, care au lucrat ca acum 100 de ani – cu muncitori care dădeau cu târnăcopul pentru a scoate traversele vechi și terasamentul, iar apoi duceau piatra spartă cu roaba. Mai mult, stația Fetești nici n-au mai apucat s-o modernizeze – și acum sunt tot șinele vechi.
La vremea respectivă, responsabilul de contract din cadrul companiei de infrastructură CFR SA, Sorin Gafițoi, îmi spunea că mai bine că n-au mai modernizat-o, pentru că italienii aveau un proiect prost și că ar fi ieșit niște linii dispuse cum nu trebuia (omul e profesionist în domeniul feroviar). Acum, Gafițoi este primar chiar la Fetești, unde când cobori din tren riști să-ți rupi picioarele, pentru că peroanele aproape că lipsesc cu desăvârșire.
Și nu doar aici, ci și la Ciulnița este aceeași situație, dar și în alte gări de pe traseu, pe care nu au mai apucat să le termine, pentru că se depășise cu mult termenul asumat, iar Comisia Europeană nu mai deconta lucrările. Rezumând, lucrarea a fost făcută lent și prost.
Tehnologie austriacă
Se pare că investigațiile procurorilor DNA vizează însă ultimul tronson al Magistralei 800, cel dintre Fetești și Constanța. Ei bine, acesta a fost gata la termen și lucrările au fost făcute integral – șine și peroane. Dacă la Fetești îți rupi picioarele când cobori din tren, 17 kilometri mai încolo, la Cernavodă, te așteaptă u europeron de toată frumusețea.
Și asta pentru că Swietelsky a lucrat mecanizat, nu cu târnăcopul, ca italienii. Pe tronsonul reconstruit de austrieci schimbarea terasamentului, a traverselor și a șinelor s-a făcut din mers – un tren special care se deplasa cu viteză redusă făcea acest lucru, într-un vacarm infernal. Dar a meritat, iar acum trenurile circulă pe aici cu viteză de până la 160 km/oră.
Și așa cei 225 km care separă Bucureștiul de Constanța sunt străbătuți în două ore de garniturile care nu au opriri intermediare, ci se opresc doar la malul mării. Așa că nu se circulă mai prost ca înainte. Nu aici e problema, ci în faptul că s-a luat șpagă, iar lucrările, susțin procurorii, au costat dublu.
Dacă reușim să facem abstracție de acest lucru (cam greu, deoarece banii în plus puteau fi folosiți la alte lucrări), nu putem însă să nu recunoaștem că a fost mai bine cu șpagă decât fără șpagă. Mai rapid și mai de calitate. Din păcate, așa funcționează lucrurile la noi.
Acuzațiile DNA
„În perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influenţă asupra acestora ar fi primit, de la o companie străină, în baza unor înţelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor şi plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată a liniei Bucureşti-Constanţa, precum şi plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeaşi companie”, se arată în ordonanţa procurorilor din dosarul în care sunt implicați Sebastian Vlădescu și Cristian Boureanu, la vremea respectivă naș, respectiv fin, și Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană.
Anchetatorii susțin, că banii încasaţi ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăţi făcute de statul român şi erau achitaţi succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român, respectiv de la CFR SA. „În acest context, în prima parte a anului 2005, suspectul Vlădescu Sebastian împreună cu Costea Mircea Ionuţ şi Mititelu Mihaela, a pretins de la reprezentanţii unei companii un comision de 3,5% din valoarea contractelor ce urmau a fi încheiate cu C.N.C.F.R. S.A. privind reabilitarea căii ferate Bucureşti – Constanţa pentru ca, în schimbul acestui comision, să îşi exercite atribuţiile care îi reveneau în calitate de ministru al finanţelor publice, respectiv să aprobe finanţarea suplimentară necesară pentru încheierea contractelor, precum şi pentru a îşi exercita ulterior atribuţiile referitoare la asigurarea fondurilor necesare plăţii facturilor pentru lucrările efectuate”, se arată în comunicatul de presă al DNA.
