Companiile străine prezente sau care intră acum pe piața locală pot genera noi locuri de muncă și contribuie direct la buget prin taxele plătite. Tot marile companii aflate într-o competiție sănătoasă pot asigura produse și servicii la prețuri corecte pentru toți consumatorii români, scrie puterea.ro.
Primul trimestru din 2020 a adus României o creștere de 0,3%, însă estimarea de creștere pentru întreg anul va trebui să aibă în vedere impactul din al doilea trimestru al anului. Începând cu luna mijlocul lunii martie, activitatea economică s-a restrâns semnificativ având în vedere măsurile pentru combaterea crizei medicale. Pentru cel de-al doilea trimestru analiștii estimează o contracție puternică, însă situația ar trebui să se îmbunătățească treptat în următorul an.
Topul investitorilor și partenerilor comercialii ai României
Datele Băncii Mondiale arată că România va înregistra în acest an un declin economic de 5,7%, însă în 2021 PIB-ul se va majora cu 5,4%, ceea ce ar însemna o revenire destul de rapidă. Prin comparație, la precedenta criză financiară din anul 2008, România a revenit pe creștere abia în 2011, după 2 ani în care PIB-ul sa contractat cu 5,5%, respectiv 3,9%. De atunci, economia a continuat să crească în fiecare an, cu un vârf de 7% din PIB în anul 2017.
Avansul economiei a fost susținut de investițiile străine directe, care au ajuns la 5,3 miliarde de euro în 2019. Acesta a fost cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, iar aceste investiții au contribuit la rezultatele economice pozitive ale României în ultimii ani. Cele mai mari fluxuri investiționale provin din Olanda, Germania sau Austria, țări care împreună au o pondere de aproape 50% în stocul total care a atins 81,2 miliarde de euro la finalul anului 2018, potrivit datelor Băncii Naționale a României.
Comerțul reprezintă o altă cale pentru repornirea economiei României, iar datele statistice arată că unele dintre cele mai importante economii ale Uniunii Europene au crescut în mod constant schimburile comerciale cu țara noastră.
În anul 2019, comerțul intracomunitar (cu statele membre UE) total al României a crescut cu 3% până la 117.23 miliarde de euro. Exporturile României în interiorul UE au crescut cu 1,6% până la 52,8 miliarde de euro, în timp ce importurile s-au majorat cu 4,1% până la 64,4%. Principalele piețe de export pentru România au fost Germania, Italia și Franța, spre care s-au îndreptat aproape 40% din produsele și serviciile exportate de români.
România a avut o relație comercială intensificată și economiile din afara UE. Comerțul total s-a ridicat la 38 de miliarde de euro, în creștere cu 3,7% față de anul 2018, potrivit datelor Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.
Comerțul României cu cele mai mari două economii ale planetei, SUA și China, a rămas relativ constant în ultimul an. Exporturile către SUA au fost de 1,3 miliarde de euro, iar cele spre piața chineză au atins 758 de milioane de euro. În timp ce importurile din SUA au au fost de 806 milioane de euro, România a important din China produse și servicii de 4,5 miliarde de euro.
Planul revenirii economice și atenția la cheltuieli
Autoritățile au implementat o serie de măsuri pentru a atenua șocul crizei asupra sectorului privat. Au fost acoperite costurile cu șomajul tehnic pentru angajați, iar firmele care aveau nevoie de finanțare au primit garanții de la stat pentru credite. Însă, efectele crizei medicale se vor resimți în economie, iar românii vor deveni tot mai precauți când vine vorba despre gestionarea bugetului familiei. Aceștia vor urmări cu atenție evoluția prețului la utilități, de exemplu, și atitudinea față de economisirea fiecărui bănuț s-ar putea accentua.
La capitolul cheltuieli estențiale putem include și factura de telefonie mobilă dacă analizăm rolul cheie pe care un smartphone îl are pentru educație și muncă. Un telefon cu o conexiune de date a devenit o necesitate, însă costurile conexiunilor mobile ar putea înregistra o creștere semnificativă în lipsa unui mediul investițional concurențial.
Prețurile pe care companiile și milioanele de români le vor plăti pentru serviile telecom în următorii ani depind de licitația de spectru pentru 5G. La această licitație vor participa principalii operatori telecom din România, care vor dezvolta noua rețea împreună cu furnizori consacrați la nivel global.
Însă implementarea 5G în România este încă un proces incert având în vedere memorandumul pe care România l-a semnat cu SUA spre finalul anului 2019. Acest acord, care încă nu a fost transpus în legislația românească, ar putea limita accesul unor furnizori de tehnologie. Comentatorii spun că conglomeratul chinez de tehnologie Huawei ar fi vizat de aceste restricții.
Între timp, licitația pentru 5G a fost amânată de mai multe ori, iar demararea ei ar depinde de transpunerea acordului cu partea americană în privința dezvoltării noii tehnologii, un proiect de lege fiind în prezent în dezbatere publică. Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) ar viza derularea licitației până la finalul acestui an. În orice caz, restricționarea competiției în piața 5G va genera costuri suplimentare care vor fi plătite de consumatori pe termen lung.
În România, dacă un participant major nu este implicat în dezvoltarea 5G, aproximativ 3,3 milioane de români vor avea acces întârziat la tehnologia 5G până în 2023. Dezvoltarea cu întârziere a rețelei 5G ar putea genera o pierdere la buget din cauza productivității scăzute a mediului de afaceri de până 200 de milioane de euro până în 2035, potrivit unui raport al Oxford Economics.
Raportul mai notează faptul că operatorii telecom vor suporta costuri mai mari cu investițiile dacă vor trebui să înlocuiască echipamentele unei companii interzisă în construcția rețelei 5G. În acest mod, tranziția la 5G ar putea suferi noi amânări, iar potențialul de inovație pierdut de companiile din România va fi resimțit într-un deceniu și în PIB.
În scenariul în care dezvoltarea 5G din România se va baza pe principii concurențiale sănătoase, tehnologia ar putea ajunge nediscriminatoriu la utilizatorii finali, iar productivitatea sectorului privat și public ar avea potențial de creștere pe termen lung.
Contribuția tehnologiei 5G la economia României va fi de aproximativ 2,3 de miliarde de euro, cu potențialul de a genera venituri multiplicate de 4,6 miliarde de euro. Peste 252.000 de noi locuri de muncă ar urma să fie create, potrivit Comisiei Europene.
În scenariul restricționării competiției pentru 5G, economia Europei ar urma să piardă aproximativ 40 de miliarde de euro până în anul 2035, conform datelor Oxford Economics.
