Ieri, ministrul sănătăţii a scos porumbelul: “se încearcă o stabilizare a numărului de cazuri având acel platou în fierăstrău”. Păi cum aşa?
Actualul ministru nu a făcut nimic altceva decât să privatizeze sănătatea românilor şi să dea contracte firmelor controlate de generali.
A ratat startul la plasmă
O singură încercare a avut şi pe aia a ratat-o. Puteam fi în rând cu marile state occidentale la tratamentul cu plasmă autoimună. Deşi a avut pleaşca aparatelor de prelucrare a sângelui donatorilor nu a făcut nimic să dezanchilozeze trogloditul de sistem naţional de transfuzii.
Pe Tătaru, Orban l-a fericit cu titlul de secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, pentru a-i da maxima responsabilitate în situaţia de criză. Omul care susţinea la nominalizare că din chirurg se poate face ministru, dar din ministru chirurg niciodată, s-a revanşat faţă de partid şi de cohorta de învârtitori ai sistemului. A pus directori de spitale din lista dată de la centru. Aşa a ajuns şi un antreprenor de pompe funebre director de spital, vorba aceea: cu o mână trage lista cu morţi şi cu cealaltă îi şi îngroapă, doi într-unul. La Vrancea, întreaga cumetrie de partid a pus-o în posturi, nu de altceva dar să fie mulţumit şeful.
Grupul, Secu şi Tătaru
Nelu Tătaru a ratat de multe ori momentele astrale când putea să tacă şi să rămână alături, nevăzut de prelungirea SRI, numită conspirativ Grupul de Comunicare Strategică, grup care a reuşit maxima performanţă, ca 4 din zece români să nu mai creadă cifrele oficiale ale pandemiei.
Ministrul nu ne-a dojenit pentru conduita din lume, de-a dreptul ne-a certat că nu ascultăm de stearpa situaţie de urgenţă.
Nu despre comunicarea securistoidă a ministerului şi a informalului grup vreau să aduc vorba, acum când necredincioşii în COVID-19 şi-au construit deja o sectă, ci despre lucruri fireşti pe care nu şi le rezolvă în instituţia sa devenită prăvălie.
Unde sunt măştile de la Emag?
În plus, n-aş aduce în discuţie modul cum măştile donate de Emag s-au făcut nevăzute, nici de ce niciun înscris din minister nu duce către urma lor.
S-au topit. Ministerul nu e o chilie de maici. Nici n-ar avea cum să fie, acum când generalilor le e foame şi au maţul financiar din insule în stare de contracţie.
De partea opusă e poporul cu relaxarea lui şi partea de contagiune prin nepăsare.
„Ia masca, Tătarule!” strigă generalul
La umbra vacanţei, nu se aud cum bubuie tunurile financiare şi nici nu se văd preţurile la măşti, mai scumpe la stat, decât la butica din colţ.
Dar vine ea deschiderea şcolii. “Back to school” e în viziunea ministrului reîntoarcerea în uniformă. Cu mască şi pentru cei mici.
Nu ştim dacă domnul ministru a fost prea curând în vreo şcoală gimnazială, copilul lui e deja mare, poate purta cu bărbăţie o mască, în plină figură, nu ca Petre Roman, în joasă bărbie, moda precupeţelor din pieţe, ca să se convingă că în zbenguiala micuţilor nu rezistă nicio mască?
Cum să recomanzi la copii mici purtarea măştilor? Nu e banc. E obligaţie. Guvernamentală. Oare ştie cam câte măşti topoşte într-o zi un copil?
Vocile lumii:
„Poartă mască, arată că-ţi pasă!,” spune un slogan compus de specialiştii în „comunicare” ai SRI-ului din Grupul de Comunicare Strategică, o entitate care i-a luat guvernului până şi puterea de a mai deschide gura, după ce Iohannis l-a pus la aparatele la care stă el. (Marius Oprea, Mediafax, 11.08.2020)
Oamenii tuturor regimurilor din minister, acei talleyranzi de neînlocuit, nici nu dau semne că ar dori să colaboreze cu el, fie că e prea olimpian în comportament, fie că s-au prins că dă tribut înaltei porţi (noi îi zicem pădure n.a,) care-l ţine pe post.
Spui că nu spui nimic
Prea preocupat de imaginea sa publică (nu ştim la ce-i foloseşte n.a.), monşerul uită că gestionarea unei crize medicale, oriunde în lume, se face cu şi de specialişti, nu de politicieni aciuaţi pe moşia statului sau de generali, camuflaţi în grupul de comunicare strategică.
Faucci, Ferguson ( medicul, nu antrenorul) sunt eminenţe de top ale epidemiologiei, fără de care în SUA şi Marea Britanie nu mişcă niciun politruc. Îi spune cineva lui Nelu Tătaru că omologul acestora din România, Adrian Streinu-Cercel, e sub ancheta Corpului său de control? În securistania se caută uciderea ritualică, nu tăierea împrejurul castităţii şi al respectării jurământului: “mamă, nu fur, nu mint, nu dau la raţe.”
Impersonalul care demască
Declaraţia de ieri a lui Tătaru a trecut neobservată de U.M.-uri:“se încearcă o stabilizare a numărului de cazuri având acel platou în fierăstrău”. Cum adică se încearcă? Numerele de noi îmbolnăviri nu sunt de la Dumnezeu tatăl, ci din softul STS, mamă?
Adică, băieţii cu programarea, aşa cum crede majoritatea populaţiei, dau sume modulate, în acord cu starea de tensiune a organismului social dictat de chirurgii de la popotă?
Nelu Tătaru pare a fi un băiat pus acolo să joace rolul de manechin în vitrina din cartierul roşu, colţ cu arsenalul.
Altfel nu-mi explic cum chestiuni simple, de primara administraţiei, cum ar fi rânduirea sistemului naţional de transfuzii pentru primirea pacienţilor vindecaţi de COVID-19 pentru a dona plasmă autoimună nu e în stare.
Oamenii tuturor regimurilor din minister, acei talleyranzi de neînlocuit, nici nu dau semne că ar dori să colaboreze cu el, fie că e prea olimpian în comportament, fie că s-au prins că dă tribut înaltei porţi (noi îi zicem pădure n.a,) care-l ţine pe post.
Gabriela Firea i-a înfrânt. Le-a luat spuma de pe plasmă
Certat de Orban că Gabriela Firea a luat spuma de pe plasma autoimună, s-a învârtit de a trimis doi prefecţi vindecaţi de COVID-19 la donare. Asta aşa de ochii lumii.
În urmă cu patru luni, ministrul Nelu Tătaru semna un parteneriat cu Besmax Pharma Distribution, care dona statului român singurele 18 aparate de recoltare de plasmă din ţară. CEO-ul Florin Hozoc susţine că există doar 4-5 donatori de plasmă pe săptămână în toată ţara.
Numai din acest motiv, Tătaru poate să plece. Go home. Sau vorba galeriei Rapidului: “lasă-ne!”
