1.1 C
București
luni, 23 decembrie 2024
AcasăEconomieDe la începutul anului 2017, indicatorii macroeconomici ai României s-au înrăutăţit dramatic

De la începutul anului 2017, indicatorii macroeconomici ai României s-au înrăutăţit dramatic

Datoria externă a României a crescut constant în ultimii 10 ani. A ajuns, de la 72,46 miliarde de euro în anul 2008, la 95,03 miliarde de euro anul acesta. Cea directă, pe termen lung, a ajuns, de la 9,05 miliarde de euro în anul 2008, la 34,4 miliarde de euro anul acesta. În premieră, din anul 2016, datoria publică directă a depăşit datoria privată. Evoluţia aceasta negativă pare că se accentuează.

De asemenea, cu -6,4 miliarde de euro, România a avut în anul 2017 cel mai mare deficit de cont curent din Europa Centrală şi de Est, pe fondul majorării deficitului comercial. E şi unul dintre cele mai mari deficite de cont curent din UE, potrivit Eurostat.

Conform BNR, contul curent al balanței de plăţi a înregistrat un deficit de 4,1 miliarde de euro în anul 2016, în intensificare cu 112% an/an. În 2016, deficitul contului curent era cel mai mare înregistrat din anul 2012 încoace.

Între timp, următorul deficit anual de cont curent a depăşit cota din anul precedent. În anul 2015, deficitul de cont curent a fost de 1,76 miliarde de euro, dublu faţă de anul 2014, conform Profit.ro. Deficitul din 2015 a reprezentat 1% din PIB. În anii 2007-2008 ajunsese la peste 10% din PIB, pe fondul invaziei produselor din UE, după integrare.

Experţii BNR denumiseră fenomenul „înecarea în borcanul cu miere“ al UE. A fost unul dintre motivele pentru care România a încheiat un acord cu FMI: echilibrarea balanței de plăți. Profitând de creşterea economică, majoritatea ţărilor UE au trecut pe excedent de cont curent. Conform Eurostat, excedentul de cont curent al UE a fost anul trecut de 224,6 miliarde de euro.

Creşteri de preţuri la carburanţi, 19% în şase luni

Pe 18 decembrie 2017, preţul mediu de la benzinăriile din România era de 5,16 lei/l, iar la motorină de 5,27 lei/l, potrivit datelor Oil Bulletin, serviciul de monitorizare a pieţei carburanţilor din Uniunea Europeană, explică Aktual24. Pe 3 iulie acelaşi an, preţul mediu la benzină era de 4,52 lei/l. La motorină era 4,43 lei/l.

În jumătate de an deci benzina s-a scumpit în medie cu 64 de bani/l, iar motorina cu 84 de bani/l. Un plin de motorină (50 de litri) e mai scump cu 42 de lei decât acum şase luni. Să calculăm care este impactul la un TIR (care consumă 30 l/100 km) cu un rezervor de 150 l: 126 de lei în plus. Aprecierea continuă. Benzina ajunsese pe 30 aprilie la 5,50 lei/l, iar motorina la 5,59 lei/l, conform GlobalPetrolPrices.

Una dintre cauzele directe ale scumpirii carburanţilor este apariţia supraaccizei. În noiembrie 2017, managerul parcului auto al unui mare distribuitor de bunuri de larg consum a declarat RL că, la un consum mediu de 8 l/100 km, pentru 1.000 de maşini, cu patru milioane de kilometri rulaţi lunar, la 1 leu creşterea medie a preţului motorinei, rezultă un impact astronomic de 0,32 miliarde de lei, adică de aproape 70 de milioane de euro lunar. Banii aceştia măresc preţurile mărfurilor transportate, care se scumpesc. Rezultă inflaţie.

Inflaţia: salt de 4,9% în 14 luni

Inflaţia a urcat la 4,3% în ianuarie 2018. BNR estimează o rată a inflaţiei de 3,1% pentru finalul anului 2019. Rata anuală a inflaţiei a fost de 3,3% la finalul anului 2017. News.ro observă că rata anuală a inflaţiei, ce măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a început în anul 2017 cu o cotă de 0,05%, potrivit Statisticii.

Peste jumătate din rata inflației an/an din martie 2018 (4,95%) a fost rezultatul scumpirilor pe segmentul de mărfuri şi servicii din coşul de consum al populaţiei, cu prețuri administrate sau puternic influențate de impozitarea indirectă (prin accizele aplicate), potrivit unei analize făcute de INS.

Ca ordine de mărime a influenţei asupra indicelui preţurilor de consum, cele mai importante evoluţii le-au avut energia electrică, combustibilii şi produsele din tutun. Toate cu ponderi relativ mari în coşul de consum pe baza căruia se face calculul inflaţiei, urmate de gazele naturale şi de scumpirea discretă, dar persistentă, a utilităţilor (apă, canal şi salubritate). Scumpirile pe care le simţim imediat însă sunt cele la alimente.

Creşteri preţuri alimente

Un kilogram de smântână degresată la 15% care la începutul anului trecut costa circa 3,59 lei, acum costă peste 8 lei. România e printre campioanele Europei la mâncare scumpă, conform Economica.net. Februarie a adus preţuri la alimente mai mari cu până la 12%.

Între timp, preţurile au continuat să crească. Ele s-au resimţit de Sfintele Sărbători Pascale în scumpiri de 80%. De fapt, alimentele de bază au preţuri şi cu 80% mai mari decât acum un an. Sunt şi scumpiri de 90% la ouă și unt. Laptele și brânza erau și ele cu 2-3 lei mai scumpe, iar pasca și cozonacul au fost mai scumpe cu 10 lei/kg față de anul trecut.

Deosebit de greu

„Toate greşelile de politică economică şi fiscală pe care le-au făcut ultimele trei cabinete în acest scurt timp de un an şi patru luni vor fi extraordinar de greu de corectat“, atenţionează analistul economic Ion Radu Zilişteanu, care susţine că, „în echilibrul dintre politica fiscală şi politica monetară, Banca Centrală face cât poate. Dar, de la un anumit moment, dacă amplitudinea măsurilor fiscale şi economice, în general, e mult prea mare, BNR nu mai are ce să facă“.

Cele mai citite

2024, record de drumuri rapide. Alți 21 km deschiși pe A7 Moldova

Începând de astăzi, la ora 16:00, traficul va fi deschis pe Lotul 1 Dumbrava-Mizil al Autostrăzii Moldovei A7 (Ploiești-Buzău), un segment de 21 km....

BCE aproape de ținta de inflație: Christine Lagarde avertizează asupra riscurilor din sectorul serviciilor

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a declarat că zona euro este "foarte aproape" de a atinge ținta de inflație pe termen mediu,...

Marcel Ciolacu, desemnat prim-ministru de Klaus Iohannis: Guvernul Ciolacu 2 pregătit să fie votat de către parlamentari

Președintele Klaus Iohannis a anunțat astăzi desemnarea oficială a lui Marcel Ciolacu în funcția de prim-ministru al României. Guvernul Ciolacu 2, format prin coaliția...
Ultima oră
Pe aceeași temă