» "Eu, Dimian, preotul, merg pe drum, pun lumanari pentru pacatele mele, omule, in aceasta biserica. Iar Dumnezeu sa va miluiasca cu Sfintii Parinti. Amin. Dimian. Luna mai. "O inscriptie veche de peste o mie de ani, pe zidul celei mai vechi biserici crestine din tara noastra, care din pacate nu face doi bani pentru autoritati, politicieni si institutia bisericeasca.
Complexul rupestru nu poate fi vizitat din simplul motiv ca nu exista amenajari in acest sens. Desi pare incredibil, din 11 iunie 1957, cand au fost descoperite primele incaperi ale bazilicilor de la Murfatlar (fostul oras Basarabi), pana in prezent nu s-a reusit amenajarea totala a complexului muzeal. Sapat in muntele de creta, complexul rupestru este extrem de sensibil.
Epoca de aur si a dinamitei
Acum 51 de ani, cu ocazia unei banale dinamitari a unui masiv de creta, au fost descoperite primele incaperi. Imediat au inceput sapaturile. Intregul complex numara sase bazilici, galerii si mii de inscriptii religioase, unele datand din 992. Obiectivul a devenit punct de atractie pentru populatia din zona, iar pe peretii galeriilor au aparut "inscriptii" contemporane. O arcada s-a prabusit dupa ce oamenii muncii au continuat dinamitarea masivului. Cercetarile arheologice au inceput, de facto, in 1960. Complexul a fost izolat de restul santierului, au fost indepartate infiltratiile de apa si au aparut primele structuri de protejare a obiectivului. In anul 1961 au fost scoase la iveala locuinte de suprafata construite pe umplutura de steril, un mic cimitir aferent, vetre de foc, fragmente ceramice, 10 schelete de oameni si animale. Anul urmator au fost degajate alte doua bazine ale carierei, pe peretii carora au fost descoperite cruci. Cu acest prilej au fost identificate patru locuinte de suprafata si doua asezate pe umplutura de creta. Nici una din aceste locuinte nu se mai pastreaza in ziua de azi. Singurele urme ale sapaturilor din 1962 sunt fotografiile uneltelor de fier gasite atunci.
Cad peretii
Starea actuala a complexului este jalnica. Din o parte a galeriilor au ramas doar peretii coscoviti, iar in trei biserici peretii se exfoliaza. Constructia de protectie, proiectata pe vremea comunistilor, nu acopera decat un sfert din complex si nu permite aerisirea. Restul ansamblului este protejat de un acoperis realizat din carton asfaltat, ros si gaurit, fixat pe schele de lemn care slabesc. Dupa 1989, proiectantii au considerat ca alveola din beton atrage umezeala, este inestetica si, prin urmare, nu s-a mai construit nimic. De peste 18 ani complexul se degradeaza continuu, sunt elaborate tot felul de proiecte, insa nici unul nu este pus in practica.
Istoria crestinismului, cuantificata in lei
"Elaboram proiecte, dar nu reusim sa le ducem pana la capat. Fiecare guvernare a trecut acest obiectiv pe lista cu prioritati, dar nu s-au alocat fonduri", a precizat Traian Cliante, specialistul Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie Constanta. Definitivarea amenajarilor, chiar si in varianta de dinainte de 1989, costa zeci de milioane de lei noi. Pe langa peretii propriu-zisi de protectie, complexul are nevoie de un sistem performant de aer conditionat, care sa regleze temperatura pe fiecare nivel in parte. Comparativ cu restul obiectivelor arheologice din Dobrogea, complexul rupestru este mai dificil de intretinut, insa are ceva special: prima reprezentare a Nasterii Mantuitorului.
Semnul crucii
Complexul rupestru a pastrat o multime de insemne ale crestinismului, incepand cu simplele cruci, continuand cu imaginile unor preoti pelerini, icoane si terminand cu reprezentarea Nasterii lui Isus. Aceste insemne si multe altele fac ca acest complex sa fie unic in Romania. Dincolo de importanta arheologica, ansamblul poate fi considerat piatra de capatai a crestinismului. Arhiepiscopia Tomisului nu s-a implicat insa in nici un proiect de anvergura privind salvarea obiectivului. In alta ordine de idei, pe peretii din creta apare prima reprezentare arhaica a ieslei, pruncului si stelei cu raze. Pe peretii bazilicilor se mai pot citi tot felul de inscriptii in greaca, slava, insemne runice si altele. Se presupune ca, timp de sute de ani, bazilicile au fost loc de pelerinaj pentru soldati, negustori si preoti. Cele mai interesante sunt mesajele lasate de slujitorii Domnului: "Eu, Aian Dimian, preotul, merg pe drum, pun lumanari pentru pacatele mele, omule, in aceasta biserica. Iar Dumnezeu sa va miluiasca cu Sfintii Parinti. Amin. Dimian. Luna mai"; "In numele Tatalui, al Fiului si al Duhului Sfant s-a inchinat nedestoinicul rob Simion, in biserica, in luna august in 31".
Altarul vikingilor
La Murfatlar s-au descoperit schelete ale razboinicilor vikingi. Exista mai multe teorii privind expeditiile triburilor nordice la Dunare. Cel mai probabil, la Murfatlar au fost inmormantati membrii convoaielor venite din sud pe asa-numitul "drum al grecilor", ruta principala de comert intre nordul si sudul Europei.