Executivul a alocat cultelor aproximativ 18,6 milioane de euro, bani proveniti din Fondul de Rezerva aflat la dispozitia sa si destinat in general situatiilor de urgenta. Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului-Comitetul Helsinki (APADOR-CH) considera ca Guvernul ar trebui sa motiveze destinatia acestor bani si sa demonstreze care era situatia "urgenta".
Banii alocati de statul roman pentru sprijinirea cultelor au crescut constant pe parcursul anului 2007, in urma numeroaselor rectificari bugetare, si ca urmare, in 2008, sprijinul financiar dat prin legea bugetului de stat este semnificativ mai mare prin comparatie cu anul trecut, potrivit studiului "Stat si religii in Romania – o relatie transparenta?" al asociatiei APADOR-CH. Biserica Ortodoxa este favorita acestor fonduri date de Guvern prin modalitati subterane, ascunse in hatisurile birocratice si deci prin ocolirea "procedurilor legale", dupa cum noteaza APADOR CH. Astfel, cultele au primit, in anul 2007, circa 19 milioane de euro reprezentand contributia statului pentru salarizare si fonduri alocate pentru construirea sau renovarea lacasurilor de cult. Ministrul Culturii si Cultelor (MCC), Adrian Iorgulescu, argumenteaza ca sumele alocate "nu reflecta optiunea MCC" deoarece majoritatea finantarilor "s-au facut prin alocatii directe prin legea bugetului stabilita in Parlament".
Asociatia APADOR-CH a descoperit insa ca aproximativ 18,6 milioane de euro s-au cheltuit pentru construirea sau renovarea unor lacasuri de cult din Fondul de Rezerva aflat la dispozitia Guvernului, folosit de regula pentru finantarea unor cheltuieli urgente sau neprevazute. Fostul ministru al Culturii Razvan Theodorescu sugereaza ca "urgenta" este data de un scop electoral: "Datorita increderii mari pe care populatia o are in biserica, mai ales ca suntem in an electoral, fiecare cuvant al preotilor este important". Afirmatia lui Razvan Theodorescu este, intr-un fel, confirmata de ministrul Adrian Iorgulescu, care ne-a spus ca din aceasta suma 2 milioane de euro au fost destinati pentru ridicarea eparhiei ortodoxe de la Roma, acolo unde este o importanta comunitate de romani. De altfel, studiul mai arata ca sumele semnificative care au fost acordate anul trecut nu au raspuns "nevoilor reale" ale tuturor cultelor, de multe ori cererile cultelor minoritare ramanand nesolutionate.
In conditiile in care autoritatile finanteaza in Romania atat salariile personalului clerical, cat si construirea sau repararea lacasurilor de cult, separarea bisericii de stat este, in opinia lui Razvan Theodorescu, "numai un slogan care nu se respecta". Fostul ministru al Culturii argumenteaza inexistenta unui stat care sa fie "absolut secularizat" prin faptul ca "biserica si cultele in general sunt, la noi, mai mult decat rasfatate. Este o situatie care corespunde gradului mare de religiozitate din Romania". Servindu-se de argumente teoretice, cum ar fi autocefalia bisericii, ministrul liberal al Culturii sustine tocmai contrariul. Cu toate acestea, Adrian Iorgulescu recunoaste ca mai exista si concesii in ceea ce priveste cultele "in plan administrativ si financiar", dar numai atunci cand "suntem solicitati".
Raportul APADOR-CH mai subliniaza si alte aspecte care ingreuneaza constituirea asociatiilor religioase, cum ar fi existenta a minimum 300 de membri fondatori, in conditiile in care pentru o asociatie nereligioasa sunt suficienti trei. In plus, Ministerul Justitiei nu a reusit sa creeze o rubrica speciala in Registrul national al asociatiilor si fundatiilor unde sa existe o evidenta a asociatiilor religioase. Probleme mai sunt, potrivit raportului, si la nivel local, unde sunt cazuri in care unii preoti ortodocsi refuza inhumarea unor enoriasi care apartin altor culte sau cer o suprataxa in schimbul acestui serviciu, dar si situatii in care primari ai localitatilor in cauza refuza sa intervina pentru a solutiona problema.
