Sute de hectare agricole insamantate in toamna anului trecut in Botosani au fost calamitate. Cele mai mari suprafete afectate sunt cele insamantate cu rapita, urmate de cele cu grau si orz. Daca in 2006 seceta a produs cele mai mari pagube in agricultura, anul acesta conditiile meteo nefavorabile nu au mai fost dusamnul producatorilor agricoli. Vina pentru distrugerea culturilor apartine in cea mai mare parte taranilor care au intarziat lucrarile agricole de toamna. Potrivit purtatorului de cuvant al Directiei Agricole Botosani, Ioana Popovici, cele mai multe suprafete agricole distruse au fost insamantate dupa perioada optima. "Culturile calamitate au fost insamantate dupa epoca optima, dar acestea sunt rare, sub 200 de plante pe metru patrat. Sunt mult mai mici suprafetele calmitate anul trecut decat acum doi ani cand s-au distrus din cauza secetei", a declarat Ioana Popovici, purtatorul de cuvant al DADR Botosani. Epoca optima pentru lucrarile agricole trebuie sa se incheie la finele lunii octombrie, insa parte din cei care si-au pierdut culturile insamantate in toamna anului trecut au terminat lucrarile spre sfarsitul lunii noiembrie. Situatia culturilor insamantate anul trecut este net favorabila celei de anul trecut. Din cele 34.000 de hectare cultivate la nivelul judetului Botosani au fost calamitate 778 de hectare.
