» In lipsa unei legi clare si moderne a sigurantei nationale, SRI si-a gandit un nou regulament raportat tot la perimata Lege a sigurantei nationale, veche din 1991.
» Lipsa de vointa politica, libertatea de a aduna informatii fara bariere legislative si interesele politicului conduc la perpetuarea acestei situatii.
» Politicienii promit ca se apuca de treaba "dupa summit".
Consiliul suprem de aparare a Tarii (CSAT) a adoptat Regulamentul de functionare si Structura Serviciului Roman de Informatii (SRI). Serviciul isi propune diminuarea punctelor de decizie din interiorul sistemului, optimizarea fluxurilor informationale, eliminarea unor intermediari cu functii de coordonare, reducerea cu peste 20% a numarului unitatilor centrale si responsabilizarea esaloanelor inferioare prin coborarea nivelurilor de luare a deciziilor.
Prezentata ca o realizare este si constituirea in cadrul SRI a Centrului National CYBERINT, avand misiunea de prevenire si protectie in cazul unor atacuri cibernetice.
Intr-un mesaj adresat angajatilor cu ocazia a 18 ani de la infiintarea institutiei, directorul George Maior da asigurari ca noul regulament al SRI va oferi solutii pentru momentele dificile prin care a trecut institutia in 2007. "Va promit ca, in cel mai scurt timp, noua structura a SRI va incepe sa functioneze si ca noile procese de planificare si management intern vor asigura un plus de eficienta si o flexibilitate in activitatea noastra", apreciaza Maior.
Serviciul secret se restructureaza de cativa ani, iar reforma se produce in pas de melc. La fiecare bilant anual, directorii institutiei se bat cu pumnul in piept si promit mai multa deschidere si transparenta. Discutat in CSAT, regulamentul de functionare nu este public, in timp ce schema noii structuri va fi implementata peste cateva luni. "Regulamentul nu va fi facut public, deoarece este un document intern, clasificat. Schema organizatorica urmeaza sa fie facuta publica, ea va intra in vigoare dupa Summitul NATO, cel mai probabil in vara", ne-a declarat Mihai Bercaru, purtatorul de cuvant al institutiei.
Ion Stan, secretarul Comisiei comune pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii SRI, sustine ca nici regimurile politice si nici serviciile secrete nu sunt interesate de modificarea legilor sigurantei nationale. "In primul rand, nu a existat nicicand vointa politica necesara ca Romania sa aiba un cadru legislativ in concordanta cu statutul de membru NATO si al Uniunii Europene. La acesta se adauga faptul ca institutiile din domeniul securitatii nationale si-au dorit si sustinut aceasta lipsa de reglementare. Este mai usor sa colectezi informatii liber, fara reglementari stricte. In al treilea rand, aceste institutii au fost folosite si in alte scopuri decat cele care privesc securitatea nationala. Un cadru riguros nu ar mai fi dat voie politicului sa se foloseasca de aceste institutii", crede Stan.
Vicepresedintele Comisiei pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala, senatorul PNL Ilie Stoica, promite ca discutiile vor fi reluate cat mai curand, "cel mai probabil dupa summit", si recunoaste ca un regulament nou pentru SRI nu se poate face fara a tine cont de perimata Lege a sigurantei nationale, adoptata in 1991. "Nu cred ca are cineva interesul ca legea din 1991 a sigurantei nationale sa ramana in vigoare. Discutiile au inceput la comisie si s-au poticnit acolo. Sper ca dupa summit sa le reluam. Am avut o discutie cu presedintele (comisiei – n. red.) Cristian Diaconescu. Noi suntem camera decizionala si nu exista un termen, o urgenta expresa, in sensul ca se va adopta tacit."
Declarativ, SRI se reformeaza anual
In urma cu doi ani, Traian Basescu cerea sri sa faca eforturi pentru a scapa de eticheta de "mostenitori ai fostei Securitati" si cerea ceva mai multa transparenta pentru castigarea increderii populatiei. Radu Timofte, fostul director, se mira de ce este atacata institutia din moment ce tocmai predase la CNSAS 80% din arhiva fostei Securitati. Restul de 20% erau dosare ce priveau "siguranta nationala", catalogare facuta dupa legea din 1991, cand Ion Iliescu avea nevoie mai mult decat oricine de siguranta, fie ea si nationala. Un an mai tarziu, noul director George Maior declara ca institutia trebuie sa-si sporeasca independenta, dar pana la a se confunda cu Serviciul de Informatii Publice.
"Ne confruntam cu un sistem legislativ perimat", declara Maior in martie 2007. Timp de un an Parlamentul nu a miscat nici un deget pentru remedierea situatiei. Tot atunci, propunerea lui Basescu de transformare a Serviciului intr-o structura civila a fost primita cu raceala de generalii din sistem. Procesul de demilitarizare a fost prelungit de la 1 la 3 ani, fara o perspectiva clara de finalizare.
