» Bauturile traditionale din Transilvania sunt deja celebre in intreaga tara. "Brandul" cel mai cunoscut este palinca de prune. In Transilvania exista si vinuri albe extrem de apreciate, cum ar fi cel de Jidvei ori cel de Ciumbrud.
Pentru fabricarea palincii de prune, cea mai apreciata materie prima este reprezentata de asa-numitele prune "bistrite" sau bistritene. Este vorba de fructe negre, mari, carnoase si zemoase. Ele sunt folosite si pentru prepararea celebrei dulceti de prune cunoscute sub denumirea regionala de magiun. Palinca de prune bistritene are o tarie deosebita, pentru ca tuica este fiarta intotdeauna de doua ori. Palinca de prune este cunoscuta in Maramures si sub denumirea regionala de horinca, pentru ca, spun batranii, dupa ce bei cateva pahare iti vine sa horesti, adica sa canti.
Cidrul din Apuseni
In Muntii Apuseni din centrul Transilvaniei este pastrata vie traditia prepararii asa-numitului otet de mere. Este vorba de cidru, asemanator celui care se prepara in Bretagne ori in Asturia. Istoricii cred ca reteta fabricarii cidrului a fost adusa in Transilvania de celti inca inainte de vremea regatului lui Burebista. Motii aduna toamna merele, le taie in patru, le pun in butoaie din lemn de stejar ori de fag, le acopera cu apa si le lasa sa fermenteze de toamna pana in preajma Craciunului. Apoi, cidrul este gata. Exista si moti care au imbunatatit reteta si adauga amestecului fermentat si putina miere de albine.
Acest cidru este mai dulce si are o tarie alcoolica mai mare, asemanatoare cu cea a vinului. Cidrul preparat in casa nu are nici un fel de conservanti si este un produs pe deplin ecologic. Deocamdata nu exista cidru din Apuseni in comert, dar turistii pot cumpara aceasta bautura de la localnici.
Oamenii nu pot vinde cidru deoarece metodele de preparare traditionale nu respecta standardele de igiena impuse de Uniunea Europeana. Daca ar fi respectate in intregime, cidrul nu ar mai putea fi preparat, pentru simplul motiv ca nu ar mai exista bacteriile ce produc fermentatia fructelor.
Cadarca de Minis
Vinul de Minis este apreciat mai mult in strainatate decat in Romania. Podgoria de la Minis a imbatranit, iar cantitatile de struguri sunt mai mici de la un an la altul. Cu toate acestea, calitatea vinului este exceptionala. Cadarca de Minis a fost apreciata si de catre presedintele Romaniei, Traian Basescu, atunci cand a participat la Festivalul Vinului de la Arad. Geza Balla, un specialist in vinuri, l-a pus pe Traian Basescu sa aleaga intre doua probe care s-au calificat in faza finala. Presedintele Romaniei a ales Cadarca de Minis, un vin cu proprietati afrodiziace. Este un vin sec, usor, rosu. Este cautat, mai ales, in Ungaria, unde este cunoscut si sub denumirea de "sange de taur". A luat numeroase premii atat in tara, cat si in strainatate.
Pentru ca Podgoria de la Minis sa poata fi din nou redata circuitului turistic, Consiliul judetean Arad a incercat accesarea unui proiect – "Drumul vinului". Acesta a ramas doar in faza de intentie, insa o firma din zona a reusit sa obtina un proiect pe fondurile Sapard, in valoare de aproape doua milioane de lei, pentru modernizarea unei statii de vinificatie. Romanii plecati in strainatate cand se intorc acasa vor sa guste vinul de Minis. Pentru ca este apreciat, la balurile romanilor din Ungaria in fiecare an printre premii se gasesc si cateva sticle cu vin de Minis. Italienii care au afaceri in Arad sunt, de asemenea, incantati de calitatea lui.
Cadarca de Minis este un vin traditional romanesc originar din podgoriile Minis-Maderat, preparat pentru prima data in 1744. Vinul este produs cu un adaos de boabe stafidite si are un continut de zaharuri intre 150 si 220 g/litru. Cadarca are o culoare ce variaza de la rosu-aprins la rosu-inchis, o aroma particulara de fruct proaspat, consistent, plin, catifelat, uneori acid. Dezvolta un buchet complex dupa 2-3 ani. Cand exista conditii de stafidire se obtin vinuri oxidative cu aroma de cuisoare si cu gust usor astringent. In mod obisnuit, se obtin vinuri mai slab colorate cu aroma placuta de fruct proaspat, echilibrate. Alaturi de vinul de Minis se regaseste Mustoasa de Maderat, un vin cu o culoare galben-verzuie. si acest vin este apreciat mai mult peste hotare decat in tara.
Podgoriile din Alba
Judetul Alba este recunoscut la nivel national si international pentru calitatea vinurilor produse in podgoriile din zona. Traditia cultivarii vitei-de-vie dateaza de sute de ani si a reprezentat, in toata aceasta perioada, o sursa importanta de venit pentru locuitorii din zonele respective. Podgoria Jidvei, aflata in zona Podisului Tarnavelor, ofera vinuri traditionale de o calitate deosebita. Mica localitate cu acelasi nume, datata inca de la 1499, aduna in fiecare toamna rodul vitei-de-vie de pe cele peste 1.500 de hectare ale podgoriei. Soiuri precum Sauvignon Blanc, Feteasca Regala, Riesling, Muscat Ottonel, Gewurztra miner, Chardonnay si Pinot Gris, Sylvaner sau Ezerfrut sunt cultivate aici cu succes si ofera in fiecare an o recolta valoroasa de vinuri.
Solurile de lunca si cele brune de padure, completate de temperaturile moderate din perioada maturarii, favorizeaza aproape exclusiv soiurile albe, echilibrate in aciditate, cu arome si zaharuri acumulate lent, dar temeinic. "In anii viticoli buni se obtin vinuri de inalta tinuta si cu o aciditate ridicata, ceea ce confera echilibru, fructuozitate si specificitate de soi. Intreaga gama este specifica vinurilor albe din Europa. In ultimii 30 de ani gusturile consumatorilor s-au modificat semnificativ. Daca acum 30 de ani predominau vinurile dulci si demidulci, acum predomina vinurile seci si demiseci, care sunt caracteristice pentru podgoria Jidvei. In ultimul timp, datorita schimbarilor de microclimat, s-a incercat si cultivarea primelor soiuri rosii, cum ar fi Pinot Noir", a spus oenologul Ioan Buia.
Podgoria Tarnave este cea mai mare din Transilvania. Podgoria se afla in interiorul triunghiului format de localitatile Blaj-Sighisoara-Balauseri. Descoperirile arheologice, documentele istorice, precum si obiectele specifice viticulturii si vinificatiei sunt o marturie a traditiei indelungate din aceasta zona. Prezenta unei populatii germanice in satele din zona Jidveiului si relatiile pe care aceasta le intretinea cu populatia din Valea Rinului si Mosei au contribuit la calitatea vinurilor produse la Jidvei.
In Alba mai exista doua zone recunoscute pentru calitatea vinurilor. Este vorba despre zona Aiud-Ciumbrud si despre cea de pe teritoriul comunei Ighiu. Pentru ca nu exista o valorificare la scara industriala a strugurilor din aceste podgorii, cantitatea produsa este mult mai mica, iar vinurile obtinute sunt comercializate, in general, pe plan local. Potrivit legendelor, vinul de Ciumbrud era preferatul lui Mihai Viteazul, care a gustat din licoarea aromata dupa ce a cucerit Transilvania si a capturat cramele princiare de la Alba Iulia.
Valea Jiului: Tuica momarlaneasca
Pe langa mancarurile traditionale, populatia bastinasa din Valea Jiului – momarlanii – se mandreste cu tuica sa, facuta din fructele din regiunea montana, respectiv prune, mere sau pere. Momarlanii spun ca tuica lor este medicament, pentru ca este curata si de tarie medie, adica 35-40 de grade. Pentru locuitorii din Valea Jiului practic nu exista masa fara un pahar
de tuica. In comunitatile de momarlani nu exista, ca in alte parti, cazane comune, iar toamna in fiecare gospodarie taraneasca "duduie" cate un cazan in care fierbe lichidul galben atat de apreciat in zona. Ca o curiozitate, momarlanii produc, de regula, doar cat e necesarul in familiile lor si putini sunt cei care vand tuica, mai ales pentru straini. In schimb, daca le treci pragul si nu bei macar un paharel, momarlanul se va simti extrem de jignit.
