» Primul IFN care va finanta afaceri in agricultura debuteaza joi si isi va mari capitalul la zece milioane de euro in luna iunie.
» Bancile se orienteaza deocamdata doar spre "acoperirea" finantarilor europene.
» Veriga lipsa, asigurarile, ar avea nevoie de o subventie din partea statului care sa acopere 80% din polita.
Fondurile europene – in valoare totala de 5,86 miliarde euro – alocate Romaniei pentru finantarea agriculturii in urmatorii patru ani incep sa miste afacerile dedicate fermierilor.
Ieri un grup specializat in afaceri agrare a anuntat ca va lansa prima institutie financiara nebancara (IFN), Agricover Credit IFN, care va oferi finantari pentru fermieri.
Inregistrata in ultima luna a anului trecut, "compania are un capital social de 200.000 de euro, dar isi va majora capitalul la 10 milioane de euro, din fondurile Agricover, in luna iunie", spune Liviu Dobre, directorul companiei. "Finantarile sunt destinate exclusiv fermierilor si pot fi folosite pentru capital de lucru, la infiintarea, intretinerea si recoltarea culturilor, sau pentru infrastructura fermelor", a explicat Dobre. Compania isi propune ca jumatate dintre finantarile sale sa fie complementare pentru banii veniti de la UE.
Potrivit guvernatorului bancii centrale, Mugur Isarescu, institutiile bancare romanesti au fost rezervate fata de afacerile din agricultura, dar interesul lor va spori de indata ce piata creditelor de consum se va satura.
Isarescu a observat ca singurul domeniu care a consumat toti banii alocati a fost fondul european pentru pescuit. "La fondurile totale pentru agricultura si dezvoltare rurala, gradul de accesare a fost de numai 3%", a spus el.
Bancile, interesate
Saptamana trecuta trei banci au semnat un acord cu Ministerul Agriculturii pentru acordarea unui avans de 75% din subventiile la hectar pe care fermierii le vor primi de la UE.
CEC, AlphaBank si BRD vor acorda credite fermierilor care au peste 10 hectare de pamant si au cerut plata la hectar la APIA. Presedintele CEC, Radu Gratian Ghetea, a mentionat ca acest tip de credite va fi acordat in regim de urgenta (trei-patru zile) si va avea o dobanda anuala de 12%. Ca o noutate, CEC, spune Ghetea, va percepe o dobanda mai mica daca banii vor fi rambursati rapid, in circa trei-patru luni.
De altfel, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale va avea la dispozitie in acest an fonduri bugetare in valoare de 11,8 miliarde lei, cu 13% mai mult ca in 2007. Ministerul va finanta, cu prioriate, programul Fermierul, dezvoltarea durabila a sectorului vegetal, zootehnic si piscicol, a silviculturii, imbunatatirea funciara si promovarea exportului.
Necesitatea subventiilor
Unul dintre blocajele creditarii agriculturii este si riscul mare al afacerilor, pe care putine companii de asigurari il pot acoperi. Toata piata asigurarilor pentru agricultura a fost estimata in 2007 la suma modesta de 20 milioane de euro si ar putea creste cu 18% in acest an. "Asigurarea afacerilor in agricultura este dificila fara un sistem de subventii a politelor, asa cum se practica in alte state. Italienii, de pilda, au o versiune extinsa a Legii 381, potrivit careia statul le acorda despagubiri in caz de calamitate naturala doar acelor fermieri care sunt asigurati. In cazul Romaniei, seceta este considerata de reasiguratori ca un fenomen la care ne putem astepta, nu o calamitate, deci e nevoie de sustinerea statului", ne-a declarat Fanel Plopeanu, director la compania FATA Asigurari Agricole.
