– Romano-catolicii si protestantii serbeaza Invierea Domnului
– In satele din Ardeal,
este pastrata traditia udatului
Romano-catolicii, reformatii, unitarienii si luteranii sarbatoresc in acest sfarsit de saptamana Sfintele Paste. Nu peste mult timp la fel vor face ortodocsii si greco-catolicii. Insa fiecare in felul lor tinand seama de canoanele si dogmele bisericesti. In Transilvania, majoritatea reprezentantilor romano-catolicilor si protestantilor sunt maghiarii si sasii. In principiu, diferentele intre modul in care Pastile sunt sarbatorite de unii si de altii sunt mici. Cam aceleasi mancaruri traditionale se regasesc pe mesele tuturor credinciosilor. Pentru reformati si romano-catolici in Saptamana Mare, atentia s-a concentrat in mod deosebit pe curatenie si procurarea celor cuvenite Sarbatorilor Pascale. Reformatii tineri au fost "confirmati" in credinta. Pentru a primi "confirmarea", tinerii reformati au trebuit sa invete cate 100 de intrebari si raspunsuri din catehismul numit si "de la Heidelberg".
Ceremonia a durat in jur de doua ore, iar in timpul ei tinerii au raspuns la intrebari puse de preot in prezenta parintilor si a rudelor. In cadrul ceremonialului bisericii reformate, nasii de botez au obligatia sa-i "conduca" pe tineri pe drumul spre confirmare.
Dupa o "saptamana a marturisirii pacatelor" si confirmare tinerii intampina mai curati sufleteste Sfintele Sarbatori Pascale. Potrivit traditiei Bisericii catolice, credinciosii practicanti de pretutindeni s-au pregatit sa intampine Sfintele Paste cu un post de 40 de zile, timp al faptelor bune, al rugaciunilor, al convertirilor si al iertarii pacatelor.
In prima zi de Pasti, exista obiceiul de a se purta haine noi in semn de respect pentru aceasta aleasa sarbatoare, dar si pentru ca ea semnifica curatirea trupului si a sufletului, asa cum se primeneste intreaga natura odata cu venirea primaverii. In jurul mesei de Pasti, masa ritualica, se reuneste intreaga familie care, dupa un post de 40 de zile se infrupta din bucatele traditionale: ouale rosii, casul de oaie, salata cu ceapa verde si ridichi, drobul si friptura de miel, pasca umpluta cu branza sau smantana si stafide. In a doua zi de Pasti s-a mai pastrat in Transilvania obiceiul udatului, strain ragatenilor, avand semnificatia unui act de purificare. In aceasta zi baietii si barbatiii stropesc cu parfum fetele si femeile cunoscute, dar si cele pe care le intalnesc pe strada.
