» Doua treimi din orasul Harsova s-au construit peste ruinele uneia dintre cele mai vechi cetati romane. Timp de aproape doua mii de ani, Carsium a fost devalizata sistematic de civilizatiile care si-au facut asezari pe malul Dunarii. Apogeul a fost atins in perioada comunista, o data cu sistematizarea industriala a cursului fluviului. Vestigiile antice au ajuns sub senilele utilajelor grele, iar piese de o valoare inestimabila au fost distruse pentru a face loc noii fabrici de cabluri si sarme.
Cetatea Carsium are o istorie zbuciumata. Construita de romani in timpul razboaielor de cucerire a Daciei, undeva la inceputul secolului I, asezarea a fost de mai multe ori modificata dupa nevoile stapanitorilor Dobrogei. Construita intre doua stanci masive, exact pe malul apei, cetatea dispunea de cheiuri de acostare a navelor comerciale si mijloace naturale de aparare impotriva atacurilor inamice. Romanii au dotat portul cu instalatii de acostare a navelor comerciale si militare. Negustorii genovezi obisnuiau sa faca escala la Carsium, iar portul era trecut in hartile de navigatie. Asezarea a fost refacuta ulterior de imparatii Constantin cel Mare si Iustinian. In secolul al X-lea bizantinii au reconstruit locatia, iar in secolul al XIV-lea Mircea cel Batran a ocupat-o si a fortificat-o. Din secolul al XV-lea si pana in 1829 Carsium a fost cetate otomana. Interesant este ca sapaturile arheologice au scos la lumina mai multe straturi de ziduri, construite in perioade diferite in aceeasi locatie, lucru care confirma geniul ingineresc al romanilor, care au realizat o constructie perfecta din punct de vedere tactic, de vreme ce de-a lungul secolelor s-a pastrat in mare parte modul de dispunere a zidurilor si turnurilor fortificate.
Exponatele, carate
cu caruciorul de butelii
Perioada comunista a fost una agitata. Cercetatorul Constantin Nicolae, directorul Muzeului Carsium, isi aminteste cate eforturi s-au facut pentru punerea in valoare a descoperirilor: "In perioada 1975-1976 am inceput sa recuperam piese din vechea cetate. Fragmentele mari le-am carat cu caruciorul de butelii pana la Casa Pionierilor, unde au fost depozitate in curte si apoi am amenajat o sala. Caram tot ce se gasea in cetate. 1989 a fost un moment hotarator. Atunci am inceput cercetarile de amploare, lucru facilitat si de lucrarile de santier pentru noua fabrica de sarma".
Cu senila prin istorie
Oamenii muncii nu dadeau doi bani pe amforele, obiectele de cult si mormintele inaintasilor. "Se lucra intr-un ritm ametitor. Abia daca aveam timp sa adun piesele mari. Eu stateam pe capul inginerilor si, cum gaseau ceva, le ceream sa opreasca lucrul. Ma urcam apoi in cupa utilajului, care ma ridica si adunam piesele. Am gasit intelegere din partea lor, dar de multe ori se intampla ca, din cauza grabei, excavatoarele si buldozerele sa distruga tot", a precizat Constantin Nicolae. In urma lucrarilor de santier a rezultat o cantitate impresionanta de fragmente si piese intregi. Curtea Casa Pionierilor devenise neincapatoare, astfel ca, in urma vizitei sefei cu propaganda a partidului la Harsova, s-a luat decizia amenajarii unui spatiu adecvat. Cu ocazia unei descoperiri accidentale a mormantului unui important ofiter roman, in intregul oras s-a creat o adevarata isterie. Arheologii au fost nevoiti sa alerge dupa oamenii care, pana la sosirea arheologilor la fata locului, au luat diferite obiecte din mormant.
Blestemul muzeului regal
Muzeul Carsium a fost infiintat pentru prima data pe 1 mai 1904 de catre Regele Carol I si Regina Elisabeta. Familia regala se afla intr-o croaziera pe Dunare si s-a aratat interesata de vizitarea cetatii. Momentul a fost imortalizat intr-un album foto. Muzeul a fost amenajat intr-o sala a noii scoli ce a fost deschisa in aceeasi zi. In 1916 armatele bulgare de ocupatie au distrus toate institutiile din oras, printre care scoala si muzeul. Dupa primul razboi mondial muzeul este reamenajat in casa directorului scolii si inaugurat in 1926, in prezenta Regelui Ferdinand si a Reginei Maria. In 1946 muzeul este lichidat la propriu de proaspatul regim comunist. Cercetatorul Constantin Nicolae a avut initiativa reinfiintarii, pentru a treia oara, a muzeului. Asa cum am mentionat mai sus, acesta a functionat cu denumirea de "expozitie arheologica" in sediul fostei Case a Pionierilor, ocazie cu care a fost vizitat de mii de oameni. La un moment dat, s-a pus problema mutarii colectiei de piese la muzeul central din Constanta, insa valoarea expozitiei a determinat autoritatile sa opteze pentru amenajarea unui spatiu la Harsova. In 1994, cu sprijinul autoritatii locale, muzeul a fost redeschis in locatia unde se afla si astazi. Necazurile nu s-au sfarsit aici. Intai casa a facut obiectul unui proces intre primarie si fostul Fond al Proprietatii de Stat, dupa care a urmat calvarul retrocedarilor. Cu toate acestea, in 2006 muzeul a fost inaugurat oficial in prezenta Regelui Mihai, iar in prezent proprietarului acestei case i se plateste chirie, urmand ca anul acesta imobilul sa fie cumparat de autoritati si astfel problemele sa se termine o data pentru totdeauna.
Turnul roman, mai tare decat sala de sport a lui Nastase
Dupa 1989 lucrurile au intrat intr-o normalitate relativa, in sensul ca ruinele au fost protejate prin lege. Cum cea mai mare parte a orasului Harsova s-a construit pe aria fostei cetatii, dar si a unui tell neolitic, majoritatea constructiilor noi trebuie facute sub supravegherea arheologilor. Practic, proprietarul viitorului imobil trebuie sa suporte contravaloarea serviciului de supraveghere a lucrarilor de santier de catre expertii arheologi, iar daca are ghinionul ca acestia sa descopere ceva interesant, urmeaza etapa cercetarii propriu-zise, tot pe cheltuiala beneficiarului. Pe langa costurile suplimentare, intervine si obligativitatea sistarii lucrarilor pana la eliberarea arheologica a santierului, astfel ca, cel putin deocamdata, malul drept al Dunarii a scapat de afaceristii imobiliari. Cu ocazia constructiei noii sali de sport "model Adrian Nastase", la Harsova a izbucnit un adevarat scandal. "Constructorii vroiau sa faca sala chiar peste un turn roman ingropat. Inginerul intentiona sa-l arunce in aer. La inceput am crezut ca glumeste", ne-a marturisit arheologul Constantin Nicolae. Pana la urma, santierul a fost mutat in alta parte.
S.O.S. arheologia!
Arheologul Constantin Nicolae s-a declarat sceptic in ceea ce priveste exploatarea potentialului turistic al vestigiilor antice: "Nu suntem pregatiti. Nu avem programe de valorificare a potentialului. Am incercat sa obtinem fonduri externe pentru finantarea unor activitati turistice si culturale. Am intocmit proiectul, dar am fost respinsi pentru ca am intarziat 12 minute. Cetatea nu poate fi vizitata de turisti fara crearea unor conditii minime". Prin urmare, singurii care poposesc la Carsium sunt cercetatorii. Aici se deruleaza de mai multi ani un program international de sapaturi arheologice. Asa-numitul "strat de cultura", in termeni de specialitate (adancimea pana la care s-au gasit obiecte), atinge o adancime de 12 metri, motiv pentru care expertii considera ca, in cazul Harsovei, cercetarea arheologica este abia la inceput.
