In mentalitatea animista, asa cum a fost ea descrisa de etnologii care au avut sansa de a descoperi ultimele triburi neatinse de civilizatia moderna, cunoasterea numelui unei persoane asigura dominarea acelei persoane. Numele au o valoare magica. Vanatorii li se adreseaza pe nume animalelor, iar o persoana umana poseda mai multe nume: unul extern, de folos public, si unul adevarat, propriu, care nu trebuie destainuit. Urmarea logica a acestei credinte magice este convingerea ca fortand pe cineva sa-si schimbe numele il vom face in acelasi timp sa-si schimbe esenta. Surprinzator, aceasta convingere functioneaza si astazi in politica europeana. Un exemplu este insistenta cu care Grecia cere ca vecina sa Macedonia sa-si schimbe numele. Grecia este un membru cu drept de veto in UE si in NATO, cele doua organizatii ale caror favoruri Macedonia se straduieste sa le castige, numai ca la sediile din Bruxelles ale acestor institutii diplomatii intorc pudic ochii in partea cealalta, afirmand ca e vorba aici de o problema de vecinatate, pe care cele doua tari trebuie sa si-o rezolve singure. Asa s-a intamplat saptamana trecuta la Bruxelles, cand ministrii de externe ai tarilor din NATO s-au despartit fara a fi luat vreo decizie in legatura cu candidatura Macedoniei, si asta din pricina opozitiei Greciei.
Sigur, ministrii s-au prefacut ca se inteleg, pentru a nu strica dinainte atmosfera Summitului NATO de la Bucuresti, dar ei stiu ca Macedonia va pleca de acolo cu coada intre picioare. Ori cu buzele umflate, putin conteaza postura, insa in mod cert umiliti. Ma rog, se pare ca pe culoarele Aliantei nici nu e voie sa-i spui Macedonia. Trebuie sa-i zici, mimand seriozitatea, FYROM, sigla englezeasca de la "Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei". De 15 ani incoace, Grecia contribuie la instabilitatea Balcanilor, opunandu-se ca aceasta tarisoara cu doua milioane de locuitori, care a trecut deja printr-un razboi civil, sa-si foloseasca numele pe care l-a purtat intotdeauna: Macedonia. Nici solidaritatea balcanica si nici cea religioasa nu intra aici in joc, cu toate ca si macedonenii sunt majoritar ortodocsi, ca si grecii. Grecia considera ca numele "Macedonia" e o marca depusa acum 23 de secole si ca numai grecii au copyrightul asupra ei. si pe deasupra ca ei, grecii, s-ar teme de o confuzie cu regiunea greceasca a Salonicului, care se numeste tot Macedonia. Dar, dincolo de argumentul istoric discutabil, mai e ceva in atitudinea Greciei care ar fi inacceptabil intre persoane umane, si cu atat mai mult intre state. Toate denumirile alternative sugerate de Grecia ca acceptabile suna ridicol si prezinta o conotatie de inferioritate. "Republika Skopje", sau "Makedonija-Skopje", sau chiar si actuala: FYROM (paradoxul fiind pe deasupra ca Macedonia ramane deocamdata singura tara care mai contine numele "Iugoslavia" in denumire). De ce sa nu intoarcem atunci roata si sa nu-i propunem Greciei sa se numeasca "Fosta Regiune Otomana Grecia"7 sau "Hellada-Atena"? Sau ce-ar fi ca Anglia sa pretinda ca Irlanda sa isi spuna "Fosta Provincie Rebela a Ulsterului de Sud"? Sau ca Romania sa ceara ca Moldova sa nu se mai numeasca asa, ci sa isi zica "Fosta Republica Sovietica a Cis-Nistriei"? Ca poate asa i-am impune o identitate mai acceptabila.
