Romanii considera cardul de debit – care acopera cheltuieli ce depasesc salariul lunar (overdraft) – drept card de credit, deoarece uneori sumele extrase sunt mai mari decat limitele unui card de credit, potrivit unui studiu prezentat de ING Bank. Adrian Apolzan, director in ING Romania, spune ca unul din trei romani foloseste cardul pentru orice fel de cumparaturi, in timp ce unul din cinci romani utilizeaza astfel de instrumente pentru plata facturilor.
Cardul a ramas un instrument pentru scoaterea banilor din salarii de la bancomate pentru trei sferturi (78%) dintre posesori. Din cauza informatiilor putine pe care le detin despre carduri, o treime dintre romani scot bani de doua-trei ori pe luna, de teama comisioanelor pe care le considera mari. Doar 3% din posesorii de carduri de credit si 7% din detinatorii cardului cu descoperire de cont le folosesc zilnic.
Un sfert din posesorii de carduri le folosesc la plata directa in magazinele dotate cu POS-uri. 24% dintre romani cumpara alimente cu cardul, 18% platesc facturile prin card. Foarte putini (4%) achita nota de plata la restaurant prin card si doar 7% fac plinul de benzina cu cardul. Cardul este folosit de 6% dintre posesori in calatorii, iar 3% dintre romani il utilizeaza la reincarcarea cartelelor telefonice (3%).
Conform studiului ING, cardul de credit a cunoscut in ultimii ani o usoara crestere pe piata romaneasca, desi este utilizat, in general, pentru imprumuturi mici care acopera valoarea a doar 2-3 salarii. Piata autohtona a cardurilor, estimata in prezent la un numar de 10 milioane de carduri, ramane dominata de cardul de salariu care are o pondere de peste 80%.
Desi a crescut ca pondere in ultimii ani, cardul de credit cumuleaza numai 22% din optiuni, acesta fiind solicitat de catre romani in special in situatii de urgenta sau pentru achizitii de bunuri cu valori foarte mari.
Pe de alta parte, overdraftul (cardul cu descoperire de cont) este utilizat de 15% dintre clientii bancari, fiind folosit pentru extrageri cuprinse intre doua si sase salarii. Desi il prefera in sondaj, el nu este direct ales de clientul bancii, fiind de regula impus de catre angajatori.
Specialistii din piata pun aceasta situatie pe seama lipsei de educatie si informare a consumatorilor, precum si pe reticenta si lipsa de incredere manifestata inca de romani in ce priveste folosirea acestor produse bancare. Totusi, romanii au devenit mai pragmatici. Alegerea unui card depinde intr-o mare masura de costul creditarii, comisionul practicat sau de dobanda asociata creditului si mai putin de renumele bancii emitente.
"Sistemul bancar romanesc a devenit mult mai solid, iar clientii nu mai sunt interesati de siguranta produselor bancare", a declarat Adrian Apolzan, directorul Directiei Carduri din cadrul ING Bank, precizand ca totusi se remarca in piata o lipsa de promovare a acestor produse si lipsa educatiei utilizatorului roman de carduri.
