Trebuie sa atrag atentia de la inceput ca problema nu este daca o asemenea alianta politica este posibila, pentru ca stim deja ca ea exista. Am primit suficiente dovezi in cursul anului trecut, cand social-democratii au tinut in viata guvernul minoritar PNL in schimbul promovarii agendei PSD si al unei felii substantiale din tortul bugetar pentru judetele pesediste. Intalnirea de vinerea trecuta nu a fost decat o noua etapa in oficializarea acestei relatii pe care Nastase si Iliescu ar dori-o incheiata inaintea alegerilor, iar liberalii dupa. A te intreba, asadar, cum este posibil ceva care deja exista poate parea un exercitiu inutil, dar va asigur ca nu este, pentru ca ratiunea ne spune ca o asemenea constructie nu este posibila.
Ideologic, liberalii apara proprietatea privata, libera initiativa, reducerea taxelor si impozitelor, statul minimal si drepturile individuale in detrimentul celor colective. Social-democratii sustin controlul de stat al proprietatii private si extinderea proprietatii de stat, controlul de stat al liberei initiative prin reglementari riguroase, cresterea taxelor si impozitelor, un aparat birocratic semnificativ si drepturile sociale in detrimentul celor individuale. O alianta liberal-social-democrata ar insemna, prin urmare, concilierea unor ideologii ireconciliabile, ceea ce este, logic, imposibil. Prin urmare, constrangerile ideologice nu permit formarea aliantei PSD-PNL.
Istoric, PNL revendica mostenirea liberalilor care au construit Romania moderna, un partid democratic care a fost vanat pana la extinctie de comunisti. De partea cealalta, PSD ramane, in pofida numeroaselor metamorfoze suferite, acelasi partid de esenta comunista, dominat de aceleasi figuri si utilizand aproximativ aceleasi practici. Or, daca Universul mai are vreun sens, atunci o alianta intre calai si victime nu este posibila din punct de vedere istoric. A aduce in discutie un episod precum Guta Tatarascu ar fi, cred, irelevant. Cine si-ar mai putea imagina astazi ca liderii liberali sunt capabili sa repete greseala inaintasului lor?
Asadar, daca alianta PSD-PNL nu poate fi gandita fara a pune in pericol gandirea insasi si daca ea este totusi cat se poate de reala, atunci trebuie sa existe ceva care sa anuleze contradictiile aparente si sa explice aceasta noua si inexplicabila entitate politica. Cautand prin documente de partid si articole de ziar, nu am gasit decat o singura idee care pare sa fie impartasita atat de liberali, cat si de pesedisti: necesitatea absoluta a izolarii lui Traian Basescu si a partidului prezidential prin formarea unei majoritati care sa-i tina pe Basescu si PD-L cat mai departe de guvernare. Asta pot sa inteleg! Ceea ce e mai greu de inteles este sursa care genereaza aceasta necesitate absoluta a societatii romanesti. Or, indepartand zgomotul de fond acumulat in ultimul an in viata noastra politica, nu ramane decat un singur repros central, care, nu-i asa?, oricat ar fi de improbabil, trebuie sa fie adevarul: acuzatia ca presedintele a folosit DNA impotriva adversarilor politici, instrumentandu-le dosare. Daca "DNA este politie politica", atunci este limpede ca alianta PSD-PNL este posibila in virtutea nevoii de a restaura ordinea fireasca a lucrurilor, in care procurorii nu le fac dosare politicienilor, iar judecatorii nu le judeca. "PSD-PNL restaureaza ordinea!" este, cred, judecata necesara si universala care explica posibilitatea aliantei PSD-PNL.
Bineinteles, ne-am putea intreba in continuare despre ce fel de ordine vorbim – o ordine liberala, una pesedista sau, poate, una securista? Dar asta este deja alta filozofie.
