Respectarea obiceiurilor autentice romanesti a devenit un lucru demodat.
Datinile stravechi au lasat loc sarbatorilor importate care, desi nu reprezinta nimic in mitologia autohtona, printr-o popularizare masiva, au castigat prin aspectul comercial in fata traditiilor istorice. Maine, 24 februarie, sarbatoarea de Dragobete va fi intampinata cum se cuvine de catre locuitorii din comuna Crucea, judetul Constanta. Aici obiceiurile se pastreaza cu adevarat, iar tinerii inca mai cred in puterea acestei festivitati. "Femeile in varsta se aduna la sezatoare si in timp ce confectioneaza la mana diverse lucruri stau de vorba cu tinerii. Spre sfarsitul zilei organizam o seara distractiva sub denumirea de Dragobetele, ziua indragostitilor la romani", a declarat Aurelia Cretu, directoarea Caminului Cultural Crucea. Fiu al Babei Dochia, Dragobetele se infatiseaza drept un barbat chipes, neastamparat si navalnic. Preluat de la vechii daci, unde era un petitor si un nas al animalelor, romanii au transfigurat Dragobetele in protectorul iubirii celor indragostiti, sentiment care tine tot anul, asa cum si pasarile "se logodesc" in aceasta zi. "Treptat incepem sa ne pierdem identitatea, inghesuind traditiile intr-un colt lipsit de atentie si plin de praf. Fara sa realizam, renuntam, pentru un pret de nimic, la ceea ce reprezentam in fapt", a declarat Maria Ivancu, localnic. In aceasta zi satele romanesti rasunau de veselia tinerilor si de zicala "Dragobetele saruta fetele". Sunt multe credintele populare cu referire la Dragobete. Astfel, se spunea ca cine participa la aceasta sarbatoare o sa fie ferit de bolile anului, si mai ales de febra, si ca Dragobetele ii ajuta pe gospodari sa aiba un an imbelsugat.
» Doar in mediul rural tinerii mai reusesc sa pastreze traditiile, iar sarbatorile autohtone supravietuiesc avalansei de evenimente culturale importate.
