» Romanii au trimis in tara 7,12 miliarde euro, in timp ce investitiile straine directe au cumulat 7 miliarde euro in 2007.
» Investitiile straine directe s-au marit de 3,8 ori in ultimii cinci ani.
Pentru prima data in ultimii patru ani, romanii care lucreaza in strainatate au trimis anul trecut in tara mai multi bani decat totalul investitiilor straine directe, finantand astfel masiva iesire de valuta din conturile Romaniei.
Anul trecut, "stranierii" au transferat in tara 7,2 miliarde de euro, suma care depaseste cele mai optimiste estimari, care se opreau la 6,5 miliarde euro.
"A fost anul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, romanii au devenit cetateni europeni si a crescut numarul celor care pot lucra, legal, in conditii de salarizare ceva mai bune", spune Lucian Anghel, economist-sef la Banca Comerciala Romana (BCR). Anghel estima pentru finele anului 2007 transferuri totale de la lucratorii din strainatate de 6,6-7 miliarde euro.
Pe de alta parte, investitiile straine directe s-au comprimat, in 2007, de la 9,1 miliarde euro, cat a fost scorul anului 2006, pana la 7 miliarde euro. Era previzibila reducerea plasamentelor de capital ale companiilor straine, deoarece 2006 a fost anul singurei mari afaceri de privatizare a statului roman – vanzarea Bancii Comerciale Romane. Au intrat in Romania atunci 2,2 miliarde euro. Totusi, suma totala a investitiilor straine directe s-a marit de 3,8 ori in ultimii cinci ani. Astfel, in primii zece ani, Romania a atras cam cate un miliard de euro anual sub forma investitiilor straine directe. La finele anului 2000, strainii investisera 10 miliarde euro in Romania, iar sfarsitul lui 2007 indica un portofoliu de investitii directe straine de peste 38 miliarde euro.
Sumele trimise in tara de romanii care lucreaza in strainatate au crescut mai lent, pe masura ce numarul acestora s-a marit.
Impreuna, banii transferati de muncitorii romani din Italia, Spania sau din orice alta tara a lumii si investitiile directe ale strainilor au finantat deficitul contului curent, care arata ca, una peste alta, romanii cheltuiesc peste posibilitatile lor. Ceea ce ii ingrijoreaza pe investitori si pe analisti este faptul ca Romania cumpara mai mult decat vinde. Importurile masive de bunuri de consum au adancit balanta contului curent, care a crescut de 5,6 ori in ultimii cinci ani, urcand de la 3 miliarde euro – cat era in 2003 – pana la 16,8 miliarde euro in 2007.
Romanii vor ramane "cel mai mare investitor strain"
Transferurile romanilor vor continua sa finanteze deficitul contului curent si in anii urmatori, estimeaza Anghel. "E greu de crezut ca se vor inregistra ritmuri alerte de crestere ale transferurilor, dar tendinta de marire a sumei totale va continua. Romanii vor trimite bani parintilor si copiilor ramasi in tara – au de platit medicamente, facturi, au rate de credite de rambursat", spune Anghel. Economistul-sef al liderului pietei bancare romanesti nu vede o reducere a transferurilor din cauza reintregirii familiei in strainatate. "Deocamdata e mai ieftina scoala in Romania decat la Roma. Singurul risc este o campanie agresiva, care ar fi nedreapta si emotionala, impotriva romanilor care lucreaza in strainatate, ceea ce i-ar determina pe foarte multi sa revina in tara", spune Anghel.
» ContribuTie de 1,1 miliarde euro la UE
Banii "stranierilor", care au compensat mai mult de o treime din deficitul contului curent, sunt insa in competitie cu iesirile de valuta din tara, atrage atentia Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank. "Transferurile au fost injumatatite de iesirile de valuta. 2007 a fost si primul an in care Romania si-a platit contributia de membra in clubul european, in valoare de 1,1 miliarde euro", spune Dumitru.
Chiar daca Romania ar fi absorbit sume mai mari din fondurile europene, asta nu s-ar fi vazut in balanta de plati, deoarece sunt sume inregistrate in ceea ce se numeste contul de capital, acolo unde se reflecta fluxurile de bani, spune economistul-sef al Raiffeisen.
In plus – a observat Lucian Anghel – in 2007 strainii au scos in afara tarii sume mai mari de bani, sub forma dividendelor. "Investitiile straine directe ale ultimilor ani au si aceasta fateta a monedei: oamenii isi repatriaza profiturile si dividendele", a explicat Anghel.