Unul dintre cele mai importante situri arheologice din Dobrogea, Capidava, va fi inclus, incepand din acest an, intr-un circuit turistic pilot. Un numar mare de turisti straini urmeaza sa viziteze obiective istorice de pe malurile Dunarii si Marii Negre, iar in zona Capidavei va fi amenajat un port turistic la standarde occidentale. Din pacate, pana la inaugurarea euroobiectivului turistic, situl este locul preferat de pasunat al turmelor de oi. Fondurile puse la bataie de stat pentru conservarea sitului sunt minime. In fapt, la Capidava sunt alocate fonduri cat sa nu cada zidurile.
Capidava este una dintre cele mai vechi fortificatii geto-dacice de pe malul Dunarii. Toponimul getic de "Capidava" este echivalentul termenului "cetatea de la cotitura". Este asezata chiar la cotul Dunarii, pe o faleza inalta. Generalii romani care au condus primele expeditii impotriva localnicilor si-au dat seama de avantajele strategice oferite de aceasta locatie de pe cursul apei si au transformat-o intr-o veritabila cetate. Izvoarele istorice spun ca insusi imparatul Traian i-ar fi supravegheat pe genistii Legiunilor XI Claudia si V Macedonica in timpul lucrarilor de consolidare si modernizare a zidurilor. Timp de 600 de ani cetatea a jucat un rol important in linia de aparare de pe cursul Dunarii, fiind pozitionata chiar la intersectia drumurilor comerciale si a rutelor fluviale, dupa care legiunile romane s-au retras iar in interiorul zidurilor au ramas bastinasii. De-a lungul anilor, cetatea a fost partial dezafectata si refacuta in urma conflictelor armate, iar treptat Capidava si-a pierdut din rolul exclusiv militar. Sapaturile arheologice au scos la iveala adevarate comori arhitecturale: terme, monu-mente, locuinte, vase de ceramica, inscriptii, precum si o instalatie portuara pentru acostarea navelor de patrulare romane. Ulterior, cetatea a avut de suferit din cauza exploatatiilor de piatra din vecinatate si abia dupa 1924, data inaugurarii cercetarilor arheologice moderne, situl a beneficiat de protectie din partea autoritatilor.
Doar un sfert din vestigii au fost scoase la suprafata
"Este unul dintre cele mai importante obiective arheologice din Dobrogea. Doar aproximativ 25% din situl arheologic a fost pus in valoare. Sapaturile se desfasoara greu si nu se vor termina prea curand", a precizat Traian Cliante, specialist al Muzeului de Arheologie si Istorie Nationala Constanta. Capidava este in acelasi timp unul dintre cele mai vechi santiere arheologice din tara. De peste 80 de ani se fac sapaturi pe malul Dunarii, iar in fiecare vara se formeaza echipe complexe de arheologi.
Oile pasc printre ruine
In prezent, Capidava este un satuc pe malul Dunarii. Apartine de comuna Topalu, iar principalele ocupatii ale localnicilor sunt pescuitul si cresterea animalelor. Nea’ Mitica provine dintr-o familie de ciobani. Tatal si bunicul sau au colindat toata viata dealurile de la Topalu cu oile. Are si el vreo 20. "Din cand in cand, mai le iau si pe ale vecinilor. Suntem saraci. Sa nu ma spuneti ca am intrat cu oile in cetate! Peste tot s-a revendicat pamantul. Incerc si eu sa castig o bucata de paine", imi spune amarat omul. stie ca s-a facut taraboi pe tema pasunatului la ruine. Din cand in cand, ciobanii scapa oile, care se strecoara prin imprejmuirea de sarma ghimpata si se hranesc cu iarba grasa si muschii ce cresc din abundenta printre pietre. Pe perioada verii santierul arheologic si dependintele sunt locuite. Iarna insa se pune lacatul pe usa, iar singura protectie a cetatii ramane gardul. Nu este estetic, pentru ca situl seamana mai mult cu un lagar decat cu un obiectiv turistic, dar este o metoda cat de cat eficienta de indepartare a vizitatorilor nepoftiti.
Turismul salveaza arheologia
Fondurile alocate de la bugetul de stat pentru pastrarea sitului arheologic sunt minime. Autoritatile judetene primesc bani putini pentru refacerea celor cateva sute de obiective istorice din Constanta, iar la Capidava sunt alocate fonduri cat sa nu cada zidurile.
Majoritatea banilor au fost investiti in combaterea eroziunii cauzate de curenti. Totusi, printre amatorii de trasee si pasionatii de istorie, Capidava este cunoscuta ca un sit unde ai "ce sa vezi". In fiecare an se descopera cate ceva. Salvarea ar putea veni in 2008 din partea unui program de finantare pentru intreaga zona istorica din nordul judetului.
"Incercam sa obtinem fonduri print-un proiect in colaborare cu bulgarii. Capidava si inca doua obiective istorice vor fi incluse intr-un amplu program de investitii. In zona comunei Topalul vor amenaja doua porturi turistice", a precizat Gheorghe Murat, primarul comunei Topalu. Pana atunci insa, situl de la Capidava se zbate la limita subzistentei.
» Vile cu vedere la cetate
Dezvoltarea domeniului imobiliar si mediatizarea strategiilor de modernizare a zonei au trezit interesul investitorilor. Zilnic, pe site-urile agentiilor imobiliare sunt postate anunturi pentru vanzarea de vile si case in apropierea sitului. Preturile, cateva zeci de mii de euro, in functie de dotari, pentru ca la Capidava poti opta pentru aer conditionat, centrala cu gaze, living, gresie si alte elemente ale civilizatiei moderne.
