Zeci de pesteri si avene neexploatate din Valea Jiului, de o frumusete rara, au fost lasate de izbeliste, desi ar putea constitui un plus pentru potentialul turistic al zonei. Singura redata pana acum circuitului turistic este Pestera Bolii, dar acest lucru a fost posibil datorita implicarii unei asociatii nonguvernamentale de ecologie.
In Valea Jiului exista zeci de pesteri si avene ce ar putea fi introduse in circuitul turistic si ar spori potentialul zonei miniere din acest punct de vedere. Speologii stiu de existenta lor si propun solutii, dar acestea nu pot fi aplicate fara implicarea directa a autoritatilor locale, din cauza volumului mare de munca pe care il implica amenajarea pesterilor abandonate. Principala problema a acestora o reprezinta faptul ca galeriile sunt inundate, colmatate sau pline de guano, insa pana acum edilii nu au parut interesati de colaborare, desi guano ar putea fi chiar valorificat, fiind unul dintre cele mai scumpe ingrasaminte organice naturale. Galeriile naturale, sapate de ape in muntii Vaii Jiului, sunt exact ceea ce cauta un speolog sau un turist obisnuit, adica un peisaj perfect, cu stalactite si stalagmite, iar pesterile sunt situate de regula in imediata vecinatate a unor trasee montane aproape virgine. Din pacate, avenele nu sunt cuprinse in nici o brosura turistica, iar popularizarea lor se face doar de la speolog la speolog. Sorin Csaki, unul dintre pasionatii de speologie din Valea Jiului, a cercetat o mare parte din pesterile, avenele si tunelurile din zona. Concluzia la care a ajuns speologul amator este simpla si la indemana autoritatilor, pentru ca amenajarea acestor bogatii naturale se poate face chiar si prin voluntariat. "Sunt o multime de pesteri, in aceasta zona, care starnesc interesul turistilor. Din pacate, nici macar o brosura care sa le cuprinda pe cele cunoscute nu exista. Acestea ar putea fi introduse in circuitul turistic, daca s-ar dori. Este pacat sa nu exploatam aceste bogatii", a declarat Sorin Csaki. Un alt pasionat de speologie, doctorul Catalin Popa, vorbeste si despre avantajele pe care le-ar putea avea autoritatile locale din Valea Jiului prin curatarea salbei de pesteri naturale. "Sunt foarte multe pesteri colmatate, iar pamantul din pestera contine guano, cel mai bun ingrasamant natural. Sub supravegherea atenta a specialistilor, primarii din Valea Jiului si-ar putea trimite oamenii sa stranga acest ingrasamant, iar pestera ar fi ulterior decolmatata. Guano poate fi folosit in serele pe care primariile le au, pentru ca, la Petrila spre exemplu, primaria aduce pamant din Brasov si de pe la Codlea pentru sere", arata Catalin Popa.
Autoritatile locale spun ca ar putea introduce pesterile si avenele in circuitul turistic, dar numai dupa ce acestea vor fi cartografiate de specialistii care cunosc bine zona. Primarul municipiului Petrosani, Tiberiu Iacob Ridzi, promite chiar ca va discuta acest aspect la prima intalnire a edililor din zona. "Pesterile ar trebui sa fie aproape de caile de acces. La prima intalnire cu primarii din Valea Jiului, vom lua in calcul un proiect de colaborare privind pesterile, dar mai avem nevoie si de analiza specialistilor in materie", a precizat Tiberiu Iacob Ridzi.
Reintrodusa in circuitul turistic
Pana acum, eforturile unor iubitori ai naturii au dus la reintroducerea in circuitul turistic a unei pesteri extrem de apreciate de speologi, respectiv Pestera Bolii, de langa municipiul Petrosani. Speologii spun ca Pestera Bolii a fost sapata in calcarele jurasice de paraul Jupaneasa, iar numele ei provine de la familia Bolia, ce apare pentru prima data in anul 1404 intr-un act de donatie al regelui Sigismund. Mai bine de 20 de ani pestera a fost lasata in paragina, insa, realizand importanta si dimensiunea potentialului turistic si cultural al ariei protejate, membrii Asociatiei de Ecologie PetroAqua din Petrosani si salvamontistii din Lupeni au initiat la sfarsitul anului 2005 o ampla campanie de reabilitare a monumentului natural.
» Turism
Anul trecut, o data cu redarea in circuitul turistic, in Pestera Bolii s-au organizat mai multe actiuni inedite, printre care o nunta, un botez si un concert extraordinar de muzica religioasa, la care au participat peste 400 de invitati. De atunci, a reintrat in traditie ca ziua de 1 mai sa fie serbata la gura pesterii, iar evenimentul aduna o multime de oameni, care au asteptat mult timp clipa redeschiderii acestui monument natural.
