Activitatea europarlamentarilor este greu de evaluat. Cei mai mulți dintre noi ar fi tentați să-i considere activi pe cei care ies în lumina reflectoarelor, apar cel mai des pe la televiziunile de știri sau au numeroase intervenții în plenul de la Strasbourg.
Ei bine, nu-i așa. Cea mai importantă dintre activităţile parlamentare este aceea de raportor pentru un raport legislativ, care se transformă, după adoptare, în legislație, într-un regulament european sau o directivă europeană. În această calitate, un eurodeputat poate influența direct legislația din UE. Nu poţi ajunge oricum raportor al Parlamentului European. Pentru asta, trebuie să participi la lucrările comisiei şi ale grupului politic din care faci parte, să câştigi şi să păstrezi încrederea membrilor acestora. Munca la un astfel de raport poate dura mai mult de un an.
O altă categorie de rapoarte este cea de raportor alternativ, când deputatul este raportor „din umbră” pentru grupul politic din care face parte, în situaţia în care raportorul este dintr-un alt grup politic. Urmează, în ordinea importanţei, rapoartele pentru aviz, realizate de eurodeputat pentru comisia din care face parte. Rezoluțiile, luările de cuvânt, declarațiile scrise și întrebările parlamentare sunt instrumente pe care eurodeputații le pot folosi pentru a atrage atenția asupra unor aspecte, pentru a solicita luarea unei poziții de către instituțiile europene sau de către liderii acestora.
Din păcate, aceste instrumente sunt cele mai accesate de către deputaţii care doresc să arate că au o intensă activitate parlamentară, fără să-şi fi adus o contribuţie care să conteze cu adevărat în procesul legislativ, altfel decât prin vot. Este suficient să amintim că, în legislatura trecută a Parlamentului European, Corneliu Vadim Tudor şi Gigi Becali erau pe primele locuri atunci când era vorba de luări de cuvânt în plen, fără a spune nimic care să aibă de-a face cu politica europeană.
Marian Jean Marinescu și Siegfried Mureșan, pe primele locuri
Luând în calcul criteriile menționate, pe primul loc se clasează detașat liberalul Marian Jean Marinescu, care a fost de 12 ori raportor, de 19 ori raportor alternativ și de cinci ori raportor pentru aviz.
Pe locul doi se clasează un alt liberal, care a fost însă ales pe listele PMP, și anume Siegfried Mureșan, care este și purtător de cuvânt al Partidului Popular European (PPE). El a fost de opt ori raportor, de 29 de ori raportor din umbră și de două ori raportor pentru aviz.
“Cel mai important raport, căruia i-am dedicat anul trecut în Parlamentul European mare parte din timp, este cel pe Bugetul Uniunii Europene (UE) din 2018, în valoare de 160 de miliarde de euro. Sunt primul europarlamentar român ales negociator-șef al Parlamentului European pentru Bugetul Uniunii Europene. Din această poziție am crescut cu 16 miliarde de euro plățile pentru politica de coeziune în 2018, pentru ca România să primească mai multe fonduri europene structurale și de coeziune. Totodată, am crescut cu 15% bursele Erasmus pentru studenți, am alocat mai mulți bani pentru tinerii fermieri și pentru a sprijini reformele din Republica Moldova. Sunt bucuros și că am obținut alocarea a 12 milioane de euro pentru ca 15.000 de tineri europeni care împlinesc 18 ani să poată beneficia vara aceasta de un abonament gratuit de tren de 30 de zile cu care să călătorească în Europa. Peste 750 dintre tinerii beneficiari ai acestui proiect vor fi români”, a declarat Mureșan pentru România liberă.
El a amintit și faptul că, încă de la începutul mandatului, a obținut 3,5 milioane de euro pentru a ajuta 1.000 de muncitori disponibilizați de la combinatul de sârmă din Câmpia Turzii și opt milioane de euro pentru a compensa daunele inundațiilor care au lovit România în 2014. Întrebat ce sfaturi le dă eurodeputaților români mai “leneși”, el a răspuns: „Să nu mai candideze în viitor pentru Parlamentul European. Ocupă un loc degeaba dacă nu fac nimic pentru oameni. Iar oamenii au toate motivele să fie dezamăgiți de cei care nu lucrează și nu îi reprezintă. Cetățenii trebuie să fie reprezentați de oameni politici competenți, trebuie să ai rezultate, să-ți prezinți proiectele în fața oamenilor, transparent, și să ai un dialog constant cu cetățenii”.
Victor Negrescu, în top chiar dacă a plecat de un an
Pe locul 3 în acest clasament se poziționează actualul ministru delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu. Și el a părut mirat că se clasează pe această poziție, în condițiile în care se face anul de când a părăsit PE.
Cât despre munca la la Bruxelles și Strasbourg: “Am abordat numeroase teme din dorinţa mea de a creşte ponderea vocii României la nivel european şi toate mi-au făcut plăcut la fel de mult. Am început să fac politică ghidat de intenția de a corecta nedreptățile din societate, dar și cunoscând pe propria piele, timp de nouă ani, experiența de a fi român într-o țară străină. Aceste trăiri m-au împins să-mi doresc să ajut la construirea unei societăți în care statul asigură un trai decent pentru fiecare locuitor”.
În consecință, actualul ministru spune că a reușit să obţină aprobarea pentru un proiect-pilot, destinat accesului la sănătate în mediul rural, în valoare de un milion de euro. În total, a obţinut finanţări pentru proiecte-pilot şi acțiuni pregătitoare pentru România în valoare totală de 9,3 milioane de euro, dintre care 7,3 milioane de euro sunt axate pe dezvoltarea sectorului digital (IT&C), inițiative care au mai atras alte 50 de milioane de euro pentru România prin programul-pilot dedicat specializării inteligente.
“De altfel, cred că una dintre cele mai semnificative realizări ale mandatului meu este cea din 2015, când am avut onoarea să fiu desemnat europarlamentar al anului pentru Agenda Digitală și Internet, un domeniu pe care îl consider extrem de important, motiv pentru care i-am dedicat multe dintre proiectele mele. La fel de importantă a fost şi iniţiativa <România merită mai mult>, petiţie semnată de peste 20.000 de români, prin care solicitam drepturi egale pentru români la nivel european și condamnam discriminările la care sunt supuși românii în mai multe state europene. De asemenea, petiţia <România cere Schengen> a fost semnată de 50.000 de persoane şi depusă la Parlamentul European. Nu în ultimul rând, am fost raportor pe dosarul privind Fondul European pentru Ajustare la Globalizare, prin care am contribuit financiar la sprijinirea unor proiecte de creare de locuri de muncă în România, după închiderea Nokia şi a uzinelor Mechel”, a mai spus eurodeputatul.
Cristian Preda, prea ocupat să aibă timp de sfaturi
În continuare, pe locul 4 îl regăsim pe independentul Cristian Preda, ales și el, ca și Siegfried Mureșan, pe lista PMP. A fost de șapte ori raportor, de 12 ori raportor alternativ și de nouă ori raportor pentru aviz.
“Nu am vreo preferință. Toate temele pe care le-am abordat în cele cinci comisii parlamentare din care fac parte sunt importante”, a declarat el pentru România liberă. Întrebat ce sfaturi le-ar da colegilor săi care iau banii degeaba la Bruxelles, Preda a răspuns sec: „În general, ajung la PE la 7.30 și plec la 23.30. Nu am timp să dau sfaturi”.
În fine, pe locul 5 se poziționează eurodeputatul independent, ales pe lista PDL, Monica Macovei. Ea are la activ, potrivit informațiilor publice de pe site-ul Parlamentului European, șase rapoarte ca raportor principal, 17 ca raportor din umbră și 16 pentru aviz.
Dan Nica, activitate zero
La polul opus se situează fostul ministru PSD al Comunicațiilor Dan Nica, cu zero rapoarte ca raportor principal, două ca raportor alternativ și unul pentru aviz. Urmează liberalul Mihai Țurcanu, cel care a ajuns în Parlamentul European în urma demisiei lui Eduard Hellvig, actualul director al SRI. A fost de trei ori raportor din umbră și cam atât.
Locul trei din coadă (de cinci ori raportor alternativ și o dată pentru aviz) îi revine lui Laurențiu Rebega, care a fost propulsat la Strasbourg de nașul său, Daniel Constantin, actualul coleg de partid al lui Victor Ponta. Apoi a uimit o Europă întreagă atunci când s-a alăturat grupului condus de eurosceptica Marine Le Pen, pe care a și adus-o acum doi ani la Sinaia, la o conferință organizată de el.
Nici Claudia Țapardel, care a ajuns la Bruxelles și Strasbourg grație lui Marian Vanghelie, nu a avut o activitate prea intensă, în afară de PR pe la televiziuni: nu a fost raport pentru niciun proiect, a avut cinci rapoarte alternative și unul în calitate de raportor pentru aviz. România liberă le-a solicitat puncte de vedere tuturor celor pomeniți în articol, însă cei de la coada clasamentului au evitat, evident, să răspundă.
Sorin Moisă a negociat Acordul UE-Canada
Evident, algoritmul utilizat pentru această analiză nu este infailibil, dar altul mai bun nu există. De exemplu, pesediștii Emilian Pavel și Andi Cristea ar trece drept “leneși”, dar de fapt nici pomeneală. Primul a fost votat europarlamentarul anului la categoria Ocuparea Forței de Muncă și în 2016 a fost eurodeputatul român cu cele mai multe amendamente depuse la rapoartele aflate în lucru în PE.
Cât despre Andi Cristea, el este vicepreședinte al Comisiei pentru Politică Externă. “Am o activitate eficientă, dat fiind că focusul activității mele ca vicepreședinte al AFET și președinte al Delegației pentru Republica Moldova a fost și este R Moldova, iar din aceste poziții am ghidat procese și mi-am adus contribuția la starea de fapt actuală și anume – Parlamentul European a făcut tot ce putea să facă pentru Moldova”, a declarat el pentru România liberă.
Mai trebuie amintit și Sorin Moisă, care anul trecut a demisionat din PSD. El este artizanul negocierilor dintre UE și Canada, care ulterior au condus la semnarea Acordului CETA, pe baza căruia românii pot călători acum fără vize în țara arțarilor.
Viorica Dăncilă, la limită
Actualul premier Viorica Dăncilă a fost până la începutul acestui an eurodeputat, postură din care nu s-a făcutg în niciun fel remarcată. A avut totuși grijă ca, la o eventuală evaluare, să nu iasă chiar prima din coadă, așa că a fost o dată raportor și de cinci ori raportor alternativ. Principala sa realizare este că a coordonat raportul “referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile integrate referitoare la ferme și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1166/2008 și (UE) nr. 1337/2011”.
Daciana Sârbu, figurație la Strasbourg
Daciana Sârbu, a doua soție a fostului premier Victor Ponta, nu excelează nici ea în Legislativul European.
A fost raportor o singură dată, la raportul referitor la punerea în aplicare a celui de Al șaptelea program de acțiune pentru mediu. Apoi, a mai fost raportor alternativ o singură dată, la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind clonarea bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor crescute și reproduse în scopuri agricole. Se pare că i se trage din familie, având în vedere că tatăl său, Ilie Sârbu, a fost ministru al Agriculturii. În rest, doar postări pe rețelele sociale referitoare la alimentația sănătoasă.
Top 5 eurodeputați români
1. Marian Jean Marinescu (PNL)
2. Siegfried Mureșan (PNL, fost PMP)
3. Victor Negrescu (PSD, actual ministru)
4. Cristian Preda (independent, fost PMP)
5. Monica Macovei (independentă, fostă PDL)
