» De aproximativ un an, numarul tinerilor din Cluj care pleaca la munca in strainatate a scazut substantial. Exista chiar o tendinta in inversarea fluxului de migratie. Tot mai multi tineri, din Romania sau dintre cei plecati in anii din urma la munca in strainatate, vin sa lucreze la Cluj. Explicatia acestei tendinte consta in aparitia marilor companii care au decis sa investeasca in Cluj.
Potrivit reprezentantilor casei judetene de Pensii din Cluj, in judet exista 83.000 de asigurati cu varste pana la 35 de ani, carora li se adauga 59.000 de asigurati cu varste cuprinse intre 35 si 45 de ani. "Statistica a fost facuta cu prilejul campaniei de distribuire a asiguratilor catre fondurile private de pensii", a spus directorul Casei Judetene de Pensii, Vasile Dolean. Cifrele arata ca, spre deosebire de judetele din sudul Moldovei, de pilda, tinerii prefera sa ramana si sa munceasca acasa. Insa statisticile Casei de Pensii din Cluj nu reflecta realitatea in intregime.
"Tinerii stiu cum se joaca meciul acesta si realizeaza ca orasul va avea o dezvoltare foarte buna pe viitor si prefera sa ramana acasa. Clujul are un potential extraordinar. S-a deschis catre o piata in dezvoltare extraordinara si exista posibilitatea de investitii pentru munci inalt calificate, destinate tinerilor care doresc sa faca o cariera lunga, mai ales din perspectiva viitoarei zone metropolitane. Marii investitori se reorienteaza si spre alte zone in afara Bucurestiului", a spus Ovidiu Turdean, consilier local PNL.
Exista de asemenea mii de clujeni care lucreaza acasa pentru companii care isi au sediul social in alta parte. Cele mai multe dintre ele sunt companii din Bucuresti. De asemenea, in Cluj exista 100.000 de studenti, masteranzi si doctoranzi. Cateva mii dintre ei sunt angajati de facto. Astfel, tinerii sunt implicati in diferite proiecte de cercetare stiintifica, din care primesc salarii. Asa sunt, de pilda, doctoranzii. Acest lucru este evidentiat de statisticile Consiliului National pentru Cercetare stiintifica in Invatamantul Superior. Doua universitati clujene, Universitatea de stiinte Agricole si Medicina Veterinara si Universitatea Tehnica, se afla pe primul loc in clasamentul finantarilor obtinute, raportat la numarul de profesori angajati. De asemenea, Universitatea Ba-bes-Bolyai a decis sa dubleze fondurile alocate cercetarii, in efortul de a intra in topul Shanghai al primelor 500 de universitati din lume. Aceste proiecte duc la mentinerea in Cluj-Napoca a celor mai performanti tineri care studiaza in universitatile din oras. si asta cu atat mai mult cu cat finantarilor de stat li se adauga cele private. "Au aparut multe oportunitati in Cluj: salarii mai bune, o piata a muncii mai dinamica, desi inca ar putea sa mai apara locuri de munca suplimentare pentru tinerii cu studii superioare, in timp ce pentru tinerii cu studii medii sunt suficiente", a afirmat Leonard Horvath, doctorand la Facultatea de Istorie si Filosofie a Universitatii Babes-Bolyai.
Gigantul american Emerson, care a construit un parc industrial langa Cluj, a infiintat un centru de cercetare in cooperare cu Universitatea Tehnica. De asemenea, exista centre de cercetare stiintifica finantate de Siemens si de Nokia, care lucreaza pentru aceste corporatii.
Salariu mediu de 450 de euro
Statisticile Camerei locale de Comert arata ca salariul mediu in Cluj a ajuns la 450 de euro net. Tendinta este de crestere, pentru ca marile firme concureaza pentru a-si asigura serviciile angajatilor buni. Un exemplu deja clasic este cel din domeniul constructiilor. Compania americana Bechtel, constructorul Autostrazii Transilvania, a oferit cu 100-200 de lei mai mult muncitorilor care lucrau pentru companii romanesti. I-a angajat in anul 2004, dupa care a trebuit sa-i concedieze un an mai tarziu, din pricina renegocierii contractului pentru autostrada. Cand noul contract a fost semnat, Bechtel a trimis scrisori fostilor angajati, pe care i-a rechemat la lucru. Numai ca nu prea mai avea cine sa se intoarca, pentru ca cei mai buni muncitori fusesera angajati, cu salarii mai mari, de compania italiana Tirena Scavi, cea care construieste centurile de ocolire a Clujului. Bechtel a trebuit sa mareasca semnificativ salariile pentru a-si readuce o parte din angajati.
Angajatorii autohtoni conteaza tot mai mult
Trei dintre firmele clujene care profita de tot ce iese mai bun de pe bancile facultatilor au fost mentionate in topul celor mai buni angajatori din Romania, realizat in urma unui studiu de piata si a unor sondaje printre angajati. Acestea sunt ISDC – companie care ofera solutii integrate de soft unor multinationale –, compania EBS si Vitrina Advertising, cea mai mare agentie de publicitate din regiune. Salariul celor care lucreaza la aceste companii variaza intre 400 de euro (pentru incepatori) si 2.000-2.500 de euro pentru cei cu experienta. Alte companii mari din domeniul IT, cum sunt RDS, Brinel sau Iquest, ofera si ele conditii. Este semnificativ ca firme precum EBS ori Iquest au obtinut contracte serioase cu Comisia Europeana, cu Departamentul Apararii din Statele Unite ale Americii ori cu Guvernul Germaniei.
Deficit de absolventi cu studii tehnice
Investitiile masive care se deruleaza in acest moment in Cluj au facut ca tinerii absolventi ai facultatilor, dar si ai scolilor tehnice din domeniul constructiilor, instalatiilor sau serviciilor conexe acestora sa fie printre cei mai "vanati" pentru a fi angajati la Cluj. Astfel, compania americana Bechtel (care construieste Autostrada Transilvania), companiile italiene de constructii Tirena Scavi (care realizeaza centurile ocolitoare si drumurile din Cluj) si Astaldi (care construieste noile cladiri ale Aeroportului International Cluj-Napoca), dar si firmele locale din domeniu, ACI, TCI, Grup Instalatii, isi disputa forta de munca existenta, care este insuficienta pentru volumul de lucru.
Compania Terapia Ranbaxy, prin deschiderea celui mai mare centru de bioechivalenta din Romania si prin transformarea Clujului in hub (platforma de baza) pentru dezvoltarea firmei in zona est- si central-europeana, a creat locuri de munca pentru absolventii din domeniul medical-farmaceutic. Exista si antrepozite ale altor mari companii care se lupta pentru serviciile absolventilor Universitatii de Medicina si Farmacie.
Sosirea finlandezilor de la Nokia i-a facut pe multi dintre tinerii clujeni emigrati deja sa se intereseze la AJOFM cu privire la conditiile oferite de companie, pentru a se intoarce acasa, iar fabrica de asamblare pe care compania o va inaugura in urmatoarele saptamani le da sperante familiilor tinerilor cu studii medii ca acestia nu vor mai fi nevoiti sa-si caute de lucru in Italia, Spania sau Marea Britanie. Nokia ar putea genera pana la 3.500 de noi locuri de munca directe, iar impreuna cu furnizorii sai care vor investi la Jucu ar putea crea pana la 15.000 de noi locuri de munca. Aceste investitii au dus si la cresterea sustinuta a pietei imobiliare din Cluj.
Explozie imobiliara
Cresterea numarului angajatilor cu salarii decente a dus la majorarea cererii de locuinte de inchiriat. Deja marile agentii imobiliare de pe piata clujeana cauta loturi de cate 100 de apartamente pentru a le inchiria celor care vin sa lucreze la Nokia.
De asemenea, in Cluj-Napoca au inceput procedurile de constructie a trei zgarie-nori. Este vorba de doua turnuri de cate 35 de etaje la Sigma Center, de un centru financiar cu 25 de etaje in zona noului cartier Oser si de un turn cu 25 de etaje la intrarea dinspre comuna Floresti. Pe langa acestea, Iulius Group este aproape de finalizarea unui imobil de birouri in cartierul Gheorghieni. Din punct de vedere comercial, anul trecut a adus deschiderea a doua mall-uri: Polus Center si Iulius Mall. Exista deja alte doua mall-uri in constructie: Atrium Center si Akademia Center. In aceste conditii, investitorii din domeniul comercial se lupta pentru serviciile angajatilor buni. In domeniul supermarketurilor, al galeriilor comerciale si hipermarché-urilor deschise in Cluj, lista este impresionanta: Cora, Carrefour, Metro, Selgros, Auchan, Kaufland, Billa, Profi, Real, Central, Sora Shopping Center, Sigma Shopping Center, Galeriile Ferdinand sunt doar cateva nume importante.
"Piata imobiliara clujeana este competitiva, sustenabila, este inovativa si este liderul dezvoltarii imobiliare pe toate categoriile de investitii. Aceasta dezvoltare nu este una speculativa, ci exista o cerere reala. Orasul Cluj este al doilea pol de atractie din Romania, dupa Bucuresti. Cele mai pesimiste previziuni arata ca pana in 2012 vom avea un milion de locuitori. Clujul este singurul oras care are o strategie de dezvoltare pe termen lung", a afirmat Adrian Gurzau, consilier local.
» Lucratori de Inalta calificare In industrie
Printre companiile care mai absorb oferta de lucatori tineri cu inalta calificare se numara americanii de la Emerson, care vor opera in parcul industrial Tetarom II in domeniul productiei de utilaje. De asemenea, parcurile industriale private care au anuntat ca vor demara productia in acest an vor absorbi forta de munca din Turda, Campia Turzii sau Dej, in domenii industriale precum productia de piese auto in fabricile suedezilor de la Treleborg, ale spaniolilor de la ACE, produse chimice la Henkel sau ambalaje in noua unitate deschisa de Mapsa.
