Sa te nasti in satul Budacu de Sus, jud. Bistrita si sa mai fii si rrom pe deasupra echivaleaza fie cu o condamnare la puscarie, fie cu un destin de impletitoare de cotarci pe bani de nimic. Verbul "a paduri", rar intalnit in restul tarii, este aici pe buzele tuturor, pentru ca mai toti rromii din catun se ocupa cu "trasul" lemnelor din padurea administrata de Ocolul Silvic Dealu Negru. Cu sau fara bon.
Nu este cocioaba in tiganime fara un cercetat penal, urmarit international, sau membru al familiei inchis in puscaria din Bistrita. Toti pentru infractiuni silvice. Din circa 460 de romi cu drept de vot, mai toti cu cate 3-4 copii, nici 5% nu au pamant. Restul mananca din padure, pentru ca de imbogatire nu poate fi vorba, acestia traind in cea mai neagra saracie, in conditii mai rele decat animalele majoritarilor. In zona locuita de rromi nu exista drumuri, nici macar ulite ca lumea, acestea putand fi usor confundate cu albiile unor paraie. In multe locuri nu exista nici curent electric, dezinteresul autoritatilor locale pentru catunul locuit de oamenii cu pielea tuciurie fiind vizibil cu ochiul liber. Anul trecut, postul local de politie a inregistrat 116 infractiuni silvice, dintre care 98 solutionate. Fura in cantitati infime – spun rromii –, cat sa manance, insa suficient pentru cel putin cateva luni de puscarie. In urma cu cativa ani, in Penitenciarul cu Regim Inchis Bistrita erau inchisi in acelasi timp 74 de padureni din Budacu de Sus. Parea ca mai tot catunul s-a mutat pe dealul puscariei. Cand capul familiei cade la temnita, la padure merg cu drujba femeia si copiii mai rasariti. Asa au ajuns femeile din Budacu de Sus drujbiste renumite si cate trei frati de 20 de ani sa isi astepte mandatul de executare a pedepsei cu inchisoarea in acelasi timp. Asta daca nu isi iau lumea in cap si se transforma in urmariti international.
Femeile-barbat
In 2005, Maria Sbarcea (39 de ani) a facut trei luni de puscarie si a lasat cinci copii acasa dupa ce a fost prinsa de trei ori cu lemne din padure in valoare de 500 de lei. si azi sustine ca unii padurari din comuna trec in procese-verbale o valoare a materialului lemnos mai mare decat in realitate ca sa-si justifice riscurile neaprobate de Consiliul Local. "Asa i-au trecut la copil 16 cioate, adica 7 mc lemne de foc, si l-au amendat cu 1000 de lei. Pai, daca vedeti ce gloaba de cal avem, nu ma trage nici pe mine, cum sa traga 7 metri cubi de lemn? Cat poti sa incarci intr-o caruta? Nici mie nu mi-o aratat procesul-verbal cand m-au dibuit. Numa’ mi-or cerut datele si numarul de casa si mi l-au dat sa-l semnez. Nu iti scrie pe loc cate cioate si ce dimensiune iti trece in procesul-verbal. Cum de ce semnez? Pai daca sunt jandarmii acolo… si de frica de multe ori…", spune femeia, sustinuta si de alti infractori silvici, adunati in mijlocul ulitei desfundate. Nici unul nu spune ca nu fura copaci, insa le place sa se planga ca unii fura cu caruta si fac puscarie, in timp ce aceia care fura cu camionul raman nepedepsiti.
Alta "drujbista", alta poveste. Toti cei trei fii ai Mariei Ivan, cu varste cuprinse intre 20 si 28 de ani, asteapta sa-i ridice "jandarii" si sa ii duca la puscarie dupa ce au fost condamnati pentru infractiuni silvice. "Daca tai un lemn de foc iti baga 4-5 cioate", spune femeia. Dusi de mici la padure cu parintii, majoritatea tinerilor din catun devin infractori silvici inainte de implinirea varstei majoratului, si dupa cate o condamnare nu ii mai angajeaza nimeni. Nu ca ar avea cum sa-si gaseasca toti locuri de munca in comuna. Cocioabele in care traiesc, cu podele de lut, acoperisuri zdrentuite si blide in care slanina are monopol, contrasteaza flagrant cu casele padurarilor, care de care mai dichisite.
Din tata in fiu
Vasile Zbarcea are 23 de ani si, de un an, de cand batranul lui a cazut la puscarie, a reusit sa adune aproape 20 de procese-verbale de constatare a infractiunii silvice. Sta, impreuna cu cei patru frati, in doua cocioabe de cate o camera. De pe lemne pune mancare pe masa si… cam atat. si el e suparat pe padurarii care trec 7-8 cioate pe un proces-verbal, mult mai mult decat poate cara, la un transport cu caruta, un taietor de lemne.
1 leu matura, 5 lei cotarca
In mijlocul sufrageriei cu pamant pe jos, o femeie taie cu un cutitas felii subtiri dintr-o nuia de alun. Un copil de 5 ani se ascunde dupa masa la vederea aparatului de fotografiat. Ioan si Maria Feldrihan nu paduresc. Barbatul s-a speriat cand a vazut ca rudele lui se potcovesc cu cate 3-4 ani de inchisoare pentru cateva lemne, asa ca amandoi fac maturi si impletesc cotarci. Ca ei mai sunt alte 60-70 de femei din catun. "N-am fost la padure deloc. Pai, pe vremea lui Ceausescu, se dadea maxim sase luni de puscarie si acuma fratele meu a primit 4 ani pentru un straif de lemn de foc. Mi se pare prea mult, cand sunt unii care fura cu camionul si n-au nici un proces-verbal! Mai bine stam aici si facem maturi si cotarcute cu femeia", spune mandru barbatul. Casa straluceste de saracie, iar pe masa se vede doar o bucata de slana. Confectionatul unei cotarci nu e lucru usor. Trebuie adunate crengile de alun din padure, decojite, taiate felii subtiri, intinse, trase, potrivite, cioplite. Amandoi au palmele acoperite cu straturi rosii si solzoase de piele moarta. La o cotarca pe care o vand unui intreprinzator bistritean lucreaza doua zile. Primesc pe ea 5 lei. Un maturoi se da cu 1,2 lei. Nu scot mai mult de 100 de lei pe luna, insa muncesc zi-lumina.
Scrisoare
» Strigate de ajutor catre primul ministru
Lidera romilor din sat, Letitia Stoicescu, totodata consilier local la Primaria comunei Dumitrita, a scris, cum s-a priceput, o scrisoare deschisa, adresata primului ministru Calin Popescu Tariceanu, in care ii sesizeaza balamucul din padurile comunale, lipsa de implicare a administratiei locale si solicita controale serioase nu doar in gospodariile rromilor, ci si in cele ale lucratorilor din silvicultura. "Va sesizez urmatoarele: toti padurarii angajati ai Ocolului Silvic Dealu Negru sunt din localitatea Budacu de Sus, rude cu domnul primar si cu domnul viceprimar (fini, cumetri si alte grade de rudenie). Asa se face ca, desi in conformitate cu Ordinul nr. 196/2006, art. 9, lit. H, privind aprobarea riscurilor, padurarii au riscuri neaprobate din anul 2004 si pana in anul 2007, nimeni nu a luat nici o masura pentru destituirea acestora din functie, desi un padurar are o cantitate de aproximativ 100 mc supusa aprobarii riscurilor si neaprobate de Consiliul Local. Vazand ca Consiliul Local nu mai vrea sa aprobe riscuri, acesti angajati au inceput sa intocmeasca procese-verbale false pe numele cetatenilor de etnie rroma din localitatea Budacu de Sus, acestia fiind de fapt tapii ispasitori. Majoritatea rromilor au facut ani grei de detentie pentru furtul din padure si, de fapt, padurea este furata de cei care ar trebui sa o pazeasca si sa o administreze."
