Multi emigranti romani aflati in Italia se gandesc de doua ori inainte de a lua decizia de a se intoarce acasa. Aflati in Peninsula pentru a munci, ei au un salariu de circa sapte ori mai mare decat in Romania si deci conditii mai bune de viata.
Un emigrant roman din cinci ar dori sa se stabileasca definitiv in Italia, asa reiese din studiul "Comunitatea romaneasca in Italia: conditii sociale, valori, asteptari", lansat, ieri, de Agentia pentru Strategii Guvernamentale. Rezutatul nu este nici pe departe surprinzator daca luam in considerare faptul ca, asa cum releva cercetarea, emigrantii au salarii mult mai mari si apartamente mult mai bine dotate, din punct de vedere al utilitatilor si al aparaturii electrocasnice, decat in Romania. De pilda, daca in momentul plecarii aproximativ 60% dintre emigranti aveau un loc de munca, in general nesigur si prost platit, castigand in medie 140 de euro pe luna, in Italia noua din zece romani lucreaza, fiind remunerati cu aproximativ 1030 de euro pe luna. Presedintele Agentiei pentru Strategii Guvernamentale, sociologul Alfred Bulai, socoteste ca "procentul celor 20% care doresc sa se stabileasca acolo este ingrijorator", dar a precizat ca "este vorba numai de o intentie". Cu toate acestea, Alfred Bulai a specificat ca, pe masura ce se mareste perioada de sedere in Italia a romanilor, "cu atat este mai mare sansa de a ramane definitiv acolo". Sociologul Mircea Kivu crede insa ca "in principal, procentul de 20% nu este mare" si considera ca sunt "mai multi care, poate, intentioneaza sa-si continue traseul in alte tari europene". Acest procent arata, in opinia lui Kivu, ca "modelul imigratiei pentru munca de scurta durata, adica persoane care pleaca numai pentru un an-doi si se intorc definitiv in tara natala, se pare ca nu se mai aplica".
Totodata, potrivit studiului, o treime dintre romanii din Peninsula intentioneaza sa se intoarca definitiv in Romania. Venirea lor, in viziunea lui Alfred Bulai, "ar putea fi benefica pentru ca poate echilibra anumite locuri de munca deficitare tocmai pentru ca au plecat".
Cu toate ca romanii din Italia sunt mai satisfacuti de traiul de zi cu zi decat conationalii lor din Romania, marile lor insatisfactii sunt legate de distanta care ii desparte de familie si de prieteni. De aceea, doua treimi dintre romanii din Italia vin in general de doua ori pe an sa isi viziteze familiile din Romania.
In privinta tolerantei fata de romii din Italia, rezultatele chestionarului au fost influentate de cazul Mailat, pentru ca a fost realizat chiar in acea perioada. Astfel, desi experienta de emigrare tinde sa ofere un plus de toleranta fata de minoritatile religioase si sexuale, accentueaza distanta sociala fata de romi. Romanii din Italia se considera principalii perdanti ai mediatizarii cazului Mailat si cred ca masurile de expulzare luate de autoritatile italiene sunt nejustificate. Sociologul Mircea Kivu explica acest lucru prin faptul ca, daca luam in considerare momentul in care s-a aplicat chestionarul, atunci cand cazul Mailat era in toi, reactiile au venit "la cald". In plus, mai subliniaza Mircea Kivu, "romanii din Italia vor sa se delimiteze de romi ca identitate pentru ca nu le place ca toate nenorocirile sunt puse in carca lor".
Studiul guvernamental mai releva faptul ca foarte multi dintre respondentii la chestionar, aproape 90%, au venit sa munceasca pentru prima data in Italia inainte de intrarea Romaniei in UE. Astfel, s-ar putea explica de ce romanii din Italia se simt mai mandri de calitatea de cetatean al UE decat conationalii lor din Romania. Alfred Bulai ne-a explicat ca "multi dintre ei traiesc intr-o tara care este de la inceput in UE si astfel multi au fost inaintea noastra membri ai Uniunii".
Studiul, care a costat 299.000 de lei, a fost realizat de Institutul Metro Media Transilvania, in perioada 20 noiembrie-15 decembrie 2007, pe un esantion de 1.066 de persoane din 20 de regiuni ale Italiei.
