Costul sectiunii 3B din Autostrada Transilvania, in lungime de 75 de km, fixat initial prin contract la 470 de milioane de euro, a fost majorat si va fi de un miliard de euro. Mai exact, pentru cei 75 de km de asfalt ai sectiunii 3B Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) va plati companiei americane Bechtel peste 40% din valoarea stabilita in 2003 ca fiind necesara pentru construirea intregii autostrazi. Bineinteles, din bani publici.
Asta dupa ce americanii
de la Bechtel si partenerii lor de la IPTANA, anterior, tot din proiectare au scumpit cu 290 de milioane de euro costurile de realizare a sectiunilor 2B si 3C ale Autostrazii Transilvania, majorari pe care vi le-am prezentat in numarul anterior.
aceasta noua escaladare a pretului contractului Bechtel nu i-a speriat pe guvernanti. Dimpotriva, conducerea Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a actionat de parca ar fi in solda americanilor de la compania Bechtel. Atentionati de catre firma de consultanta Scetauroute-BCEOM ca majorarea enorma a pretului pentru sectiunea 3B, de la 470 de milioane de euro la un miliard de euro, nu se justifica, directorii Companiei de Autostrazi au ignorat semnalul. Au tras de timp pana pe data de 20 noiembrie 2007, cand si-au oferit avizul favorabil pe proiectul de un miliard de euro, realizat de firma de proiectare IPTANA.
"Reteta" Bechtel, aplicata de IPTANA
Potrivit documentelor pe care le detinem, scumpirea enorma a sectiunii 3B a avut la baza aceeasi practica patentata deja de Bechtel la celelalte doua segmente de autostrada la care au inceput lucrarile: modificarea solutiilor tehnice de realizare a autostrazii, cresterea cantitatilor de lucrari si materiale, precum si inlocuirea unor repere ieftine cu unele cu valori mai mari chiar si de 10 ori. Desi face parte din contract – fiind un document aprobat la nivel guvernamental, care fixeaza preturile si cantitatile de materiale ce pot fi folosite la realizarea autostrazii –, Anexa 10 nu a mai fost deloc luata in considerare. Dupa ce au refacut Studiul de Fezabilitate din 2004, proiectantii de la IPTANA au ajuns la descoperiri uimitoare: nu mai sunt necesari 797.316 metri cubi de strat de fundatie, ci 2.915.749 metri cubi. Nici cele 247.284 tone de mixtura asfaltica prevazute initial nu au mai fost de ajuns. Desi autostrada nu a crescut, noua cantitate de mixtura propusa este de 807.834 tone. Aceleasi calcule realizate de IPTANA aproape ca au triplat cantitatea de strat vegetal ce trebuie excavat pe parcursul celor 75 de km ai sectiunii 3B. Daca, initial, trebuiau manipulati 36.085 metri cubi de astfel de strat vegetal, acum este nevoie de 105.420 metri cubi. De parca Bechtel ne-ar face acum o autostrada cu 8 benzi, IPTANA ne-a dublat si cantitatea de "orice alt material, exceptand stratul vegetal" ce trebuie excavat: de la 212.638 metri cubi, cifra a sarit la 428.907 metri cubi.
Cresteri de 800%
Recordul absolut la categoria "cresteri" il detine lucrarea de "imprastiere si compactare a umpluturii". Diferenta intre cantitatea initiala, prevazuta in Anexa 10, si proiectul IPTANA este de 1.732.771 metri cubi. La un pret unitar de 4,21 euro, acesti metri cubi inseamna un bonus de peste 7 milioane de euro, factura ce va fi achitata companiei Bechtel din bani publici.
"Tunul" cel mare vine insa din inlocuirea fundatiilor directe cu fundatiile indirecte. Aceasta modificare de proiect introduce in calcul utilizarea a nu mai putin de 218.623 metri liniari de coloane forate de beton cu diametre de 120 cm si 150 cm, ceea ce inseamna o crestere a cantitatilor initiale cu 800%. Daca procentul nu spune prea multe, trebuie precizat ca toate aceste coloane suplimentare ne vor costa aproximativ 80 de milioane de euro. Nici Fat-Frumos nu creste in acest ritm, insa pentru Bechtel nimic nu-i prea mult. si nu sunt de vina americanii ca au cerut, cu sau fara presiuni, ci autoritatile romane care au acceptat astfel de majorari.
Avertismente ignorate
La intrebarea cat de justificate au fost aceste majorari de materiale si schimbari de solutii tehnice ne raspunde chiar consultantul proiectului Bechtel, firma Scetauroute-BCEOM.
Potrivit documentelor pe care le detinem, consultantul a atentionat conducerea CNADNR de faptul ca "articolele de lucrari prevazute in Contractul de Construire se regasesc in listele de cantitati de la S.F.-ul revizuit, dar in cantitati mult sporite, la care se adauga noi articole de lucrari". Cum pretul reactualizat propus pentru sectiunea 3B era mai mare chiar decat pretul initial pentru intreg sectorul 3 de autostrada, consultantul si-a facut datoria de a semnala si acest aspect sefilor CNADNR.
In acelasi timp, consultantul a semnalat faptul ca este cel putin curios faptul ca tot proiectantul IPTANA, intr-un studiu din 2004, stabilise un pret cu mult mai mic pentru construirea sectiunii 3B: "In decembrie 2003, Beneficiarul (CNADNR – n.r.) contracteaza executia lucrarilor aferente Sectorului 3 al autostrazii la o valoare de 837.919.098 euro, fara articole generale. Conform Studiului de Fezabilitate anterior, elaborat tot de IPTANA SA si aprobat in aprilie 2004, valoarea estimata a lucrarilor pentru Sectorul 3 este de 727.130.000 euro, reprezentand un procent de 86,8% fata de contractul de construire. Deci, cum este posibil ca valoarea estimata pentru Sectiunea 3B, de 1.036.300.000 euro, sa fie cu 23,7% peste valoarea contractata de Beneficiar cu Antreprenorul (Bechtel – n.r.) pentru tot Sectorul 3 (Sectiunile 3A, 3B si 3C) si cu 42,5% peste valoarea Sectorului estimata prin Studiul de Fezabilitate anterior?!".
Ploaie de euro
Desi a recomandat conducerii CNADNR sa solicite de la IPTANA justificari pentru toate schimbarile de solutii tehnice si scumpiri, consultantul nu a avut succes. Proiectantul s-a incurcat in fel de fel de explicatii pe care directorii Companiei de Autostrazi le-au acceptat foarte usor. Desi datele furnizate in rapoartele de hidrologie din 2007 nu sunt diferite fata de cele din 2004, IPTANA a sustinut, de pilda, ca acum a propus folosirea coloanelor forate din beton in valoare de 80 de milioane de euro pentru a proteja autostrada de eventualele inundatii si deoarece terenurile de-a lungul sectiunii 3B nu ar fi prezentat o fundatie solida. si din acest punct de vedere consultantul a avut obiectii deoarece "observatiile din teren efectuate pe traseul sectiunii 3B demonstreaza ca natura terenului de fundare este mai buna decat pe sectiunea 2B, predominand roca incompresibila".
Toate aceste aprecieri ale consultantului nu au contat pentru conducerea Companiei de Autostrazi, care pe data de 20.11.2007 a decis, in cadrul Consiliului Tehnico-Economic, sa avizeze favorabil studiul de fezabilitate actualizat de IPTANA SA si mai scump cu 530 de milioane de euro.
» Directorul Mihai Grecu e un om ocupat
Conform contractului de construire semnat in 2003 cu firma americana Bechtel, Autostrada Transilvania ar fi trebuit sa fie realizata in limita a 2,241 miliarde de euro. Pentru o administrare mai eficienta a contractului, traseul a fost impartit pe trei sectoare, A, B si C, impartite la randul lor, fiecare, in alte sectiuni. Fiecare dintre acestea a primit, prin Anexa 10 la contract, un buget propriu. Potrivit Anexei 10, sectoarele 2B si 3C ar fi trebuit a fi trebuit sa coste statul roman 343, respectiv 245 milioane de euro. Desi avea in sarcina proprie, conform contractului, realizarea proiectelor pentru toate sectiunile de autostrada, compania Bechtel a angajat firma IPTANA SA pentru acest lucru. Dupa ce plansele pentru 2B si 3C au fost finalizate, s-au constatat majorari ale preturilor cu 25, respectiv 90%. Aparent ingrijorata, in speranta ca nu se vor mai escalada valorile stabilite in 2003, conducerea Companiei de Autostrazi a decis sa preia in sarcina proprie proiectarea segmentelor de autostrada. Asa ca a comandat taman aceleiasi firme care a lucrat si pentru Bechtel, IPTANA SA, realizarea proiectului pentru sectiunea 3B. Desi prin Anexa 10 ii erau alocate 470 de milioane de euro, sectiunea 3B a ajuns sa coste peste un miliard. In ciuda acestei valori, CNADNR a avizat favorabil proiectul. Desi sefii acestei institutii ne-ar fi putut lamuri asupra motivelor pentru care vom plati in plus 530 milioane de euro, demersurile noastre, efectuate in baza Legii 544/2001, privind accesul la informatiile de interes public, s-au soldat cu un nou esec. Cand vine vorba sa ofere explicatii, directorul CNADNR, Mihai Grecu, este o persoana foarte ocupata.