Numele Nataliei Morar, redactor al unui saptamanal moscovit independent, a facut ocolul lumii dupa ce, la sfarsitul saptamanii trecut, jurnalista nu a mai fost lasata sa intre in Rusia. Decizia autoritatilor din aceasta tara, comunicata la frontiera de catre FSB (urmasul temutului KGB), a fost pusa in legatura cu articolele critice la adresa Kremlinului si a presedintelui Vladimir Putin scrise de Natalia Morar si publicate de revista rusa "New Times". Investigatiile Nataliei Morar au scos la iveala o operatiune uriasa de spalare de bani in care, acuza aceasta, ar fi fost implicati demnitari apropiati presedintelui Putin si conducatori ai serviciilor secrete rusesti.
Natalia Morar, nascuta la Chisinau, are cetatenie moldoveneasca si a absolvit la Moscova Facultatea de Sociologie, avand o vechime in presa de doar o jumatate de an. Ea a acceptat sa acorde "Romaniei libere" un interviu in care vorbeste despre investigatiile sale si felul in care a fost tratata de autoritatile moscovite. In ciuda varstei fragede, Natalia Morar are deja un CV impresionant in tabara opozitiei din Rusia: a lucrat atat pentru Mihail Hodorkovsky, oligarhul arestat pentru evaziune fiscala, cat si pentru liderul partidului de opozitie "Cealalta Rusie", fostul campion mondial de sah Gari Kasparov.
Jurnalista Natalia Morar, o basarabeanca de 23 de ani care lucreaza pentru un saptamanal din Rusia, a aflat duminica trecuta – pe aeroportul din Moscova, la intoarcerea dintr-o delegatie din Israel – ca nu mai are voie sa intre in aceasta tara.
Scandalul s-a transformat intr-unul international dupa ce s-a facut legatura dintre expulzare si articolele critice la adresa Kremlinului scrise de Natalia Morar. Cine este insa, in realitate, tanara ziarista despre care se spune ca si-a atras furia lui Vladimir Putin si a serviciilor secrete rusesti? "Romania libera" a realizat un interviu cu ziarista basarabeanca, in care aceasta vorbeste despre investigatiile ei si despre felul in care a fost tratata de autoritatile de la Moscova.
» Ce s-a intamplat exact duminica trecuta, atunci cand nu ti s-a mai permis accesul in Rusia?
— Natalia Morar: Eu ma intorceam in tara cu un grup mare de ziaristi. La punctul de control de pe aeroport, au venit cei de la politia de frontiera si mi-au spus ca nu am voie sa intru pe teritoriul Rusiei. Am intrebat: "Cine nu-mi da voie sa intru in Rusia?". Ei mi-au spus ca aparatul central al serviciului FSB (n.r. – Serviciul de securitate al Rusiei, urmasul KGB-ului). Eu am inceput sa intreb, din tot grupul cu care eram, doar eu aveam probleme. Toti au trecut mai departe. Apoi, mi s-a spus ca au primit o hartie de la aparatul central al FSB in care scria ca Natalia Morar nu are voie sa intre in Rusia. Eu nu am vazut insa acest document. Nu l-a vazut nimeni, nici avocatii nostri care s-au ocupat de caz ulterior, nici organizatiile care au protestat fata de ce mi s-a intamplat.
» De fapt, in baza caror acte stateai pe teritoriul Rusiei? Tu esti cetatean moldovean…
— Eu am pasaport moldovenesc si am documentele depuse pentru a obtine cetatenia rusa, lucru care ar trebui sa se intample in aprilie 2008. In acest moment, am permis de munca pe teritoriul Rusiei, permis pe care-l prelungesc in fiecare an; urmatoarea data era iulie anul viitor. Deci nu aveam probleme din acest punct de vedere…
» In Rusia, un serviciu de securitate poate interzice accesul unui cetatean pe teritoriul rusesc?
— Da, aici este altfel decat la voi. Mi s-a spus explicit ca serviciul de securitate federal mi-a interzis accesul.
» Totusi, de ce crezi ca ti s-a intamplat acest lucru?
— Eu sunt convinsa ca problema este legata de ultimele mele articole publicate in revista "New Times". Ultimul dintre ele s-a chemat "Banii negri ai Kremlinului", in care vorbeam despre cum a fost finantata campania electorala a presedintelui rus.
» Am citit unele dintre aceste articole care au fost traduse in limba engleza. Intr-unul vorbeai despre transferul unor mari sume din Rusia in banci din Austria, despre spalare de bani.
— Da, aceea a fost o investigatie inceputa in luna mai, tradusa si preluata in ziare occidentale. Am publicat atunci si documente despre transferuri de bani in off-shore-uri. Banii erau transferati din Rusia la vreo 60 de banci din diferite tari, prin banca Raiffeisen din Austria. Este vorba despre miliarde de dolari. Eu am vrut sa demonstrez ca oameni mari, care sunt legati de presedintele Rusiei, si cu oameni din administratia prezidentiala si din serviciul federal de securitate sunt implicati intr-o afacere de spalare de bani. Ma refeream la oameni cu functii inalte, cum ar fi Igor Sechin, seful administratiei prezidentiale, Victor Ivanov, asistentul lui Vladimir Putin, sau Alexander Bortnikov, adjunctul serviciului federal de securitate, oameni care sunt legati de aceasta afacere. Era o schema complicata in care era implicata si o banca ruseasca – Diskont – si banca austriaca Raiffeisen, prin care s-a transmis cea mai mare parte a banilor. Se scoteau bani din Rusia si se puneau la adapost in off-shore-uri din alte tari.
» Ai scris si despre implicarea bancii Raiffeisen in aceasta afacere. Pe ce te bazezi?
— Eu cred ca banca aceasta a fost aleasa deoarece Vladimir Putin a trait in Germania si-i cunoaste pe cei de la Raiffeisen. Banca aceasta este una dintre primele banci care au lucrat in Rusia. Noi credem ca este o legatura personala intre Raiffeisen si Putin.
» Mi s-a parut interesant ca voi ati facut legatura dintre aceasta afacere si asasinarea lui Alexey Kozlov, fostul vicepresedinte al Bancii Centrale a Rusiei. (n.r. – Kozlov a fost asasinat la doua saptamani dupa ce a retras licenta de functionare a bancii moscovite Diskont.)
— Noi am fost prima revista din Rusia care a legat asasinarea lui Kozlov de aceasta spalare de bani, desi trebuie sa spunem ca multi oameni ne-au spus ca aceasta teorie nu are nici o legatura cu realitatea. In schimb insa, procuratura Austriei a spus oficial ca aceasta legatura este realista.
» Care este stadiul acestei anchete in Rusia?
— Organele de ancheta nu au legat cele doua povesti – spalarea de bani prin Diskont si Raiffeisen si asasinarea lui Kozlov. Nici dupa publicarea articolelor noastre, nici dupa afirmatiile oficiale din Austria. Raiffeisen ne-a scris la redactie si ne-a spus ca nu sunt implicati in aceasta poveste, dar din scrisoarea lor am inteles ca intre Kozlov, Diskont si Raiffeisen era o legatura. Am stiut ca Kozlov a sunat in banca Raiffeisen si a cerut ca toate conturile bancii Diskont sa fie inchise. Raiffeisen a inchis conturile acestea. Am scris despre acest lucru si am avut confirmarea si de la procuratura Austriei. Nimeni nu a investigat insa aceasta pista.
» Pentru aceste investigatii ai avut acces la informatii de la un nivel foarte inalt. Ai doar 23 de ani si, din cate mi-ai spus, lucrezi in presa cu norma intreaga doar din luna iulie a acestui an. Cum se explica acest lucru?
— Pana sa fiu jurnalist, am lucrat la fundatia "Rusia Deschisa" a lui Mihail Hodorkovsky, fostul oligarh rus care este acum la inchisoare (n.r. – Hodorkovsky este fondatorul companiei petroliere ruse Yukos, care a fost arestat pentru evaziune fiscala). In 2006, aceasta fundatie s-a inchis si toti banii de pe conturile noastre au fost blocati de procuratura. Dupa aceasta, am fost "press manager" (ofiter de presa) la Partidul "Cealalta Rusie" (n.r. – principalul partid de opozitie din Rusia, condus de fostul campion mondial de sah Gari Kasparov). si trebuie sa intelegeti ca si de pe acest post am cunoscut oameni mari din Rusia. In februarie 2007, cand am venit la "New Times" – ca stagiar, ca nu terminasem inca facultatea –, stiam deja oameni care-mi puteau da informatii foarte interesante.
» Al cui este ziarul "New Times"?
— Este revista Irenei Lesnevskaya, o persoana foarte cunoscuta in Rusia, cea care a fondat canalul "Ren TV", pe care acum doi ani a trebuit sa-l vanda deoarece asa a vrut Kremlinul. Acest canal TV era singurul care putea spune ceva impotriva Kremlinului.
» "New Times" este o revista de opozitie?
— Nu. Este echidistanta. Revista a inceput sa apara pe 12 februarie anul acesta, dar este foarte citita. Despre noi au scris reviste din America si din alte tari. In Rusia, suntem putini care scriem impotriva Kremlinului. Din fericire, mai sunt oameni cu posturi foarte importante in Guvern care inteleg ca tara noastra are probleme cu democratia. Ca regimul incepe sa fie autoritar si isi dau seama ca daca ne dau informatii ajuta de fapt Rusia, ca oamenii sa stie ce se intampla in tara lor.
» La ce mai lucrezi acum?
— Eu lucrez in continuare pentru "New Times", chiar in numarul de saptamana viitoare am un articol. Voi scrie ceva in exclusivitate despre banca Raiffeisen. Ceva legat tot de povestea cu spalarea de bani.
» Ce vei face totusi ca sa te poti intoarce in Rusia?
— "New Times", revista la care lucrez, pregateste toate documentele pentru a chema in judecata serviciul de securitate, deoarece consideram ca au actionat in afara legii. Nu mi-au aratat nici un document din care sa reiasa motivul prin care mi s-a interzis accesul in Rusia. Am cerut puncte de vedere oficiale de la Ministerul Afacerilor Interne, de la serviciul de migratie si de la serviciul de securitate. Cei de la migratie ne-au spus ca nu au probleme cu mine. Celelalte servicii nu au raspuns.
» Acum locuiesti la Chisinau?
— Da, aici sta mama mea. Eu am plecat din Moldova dupa ce am intrat la Universitatea de stat din Moscova in 2002, la Facultatea de Sociologie. Am terminat studiile anul acesta, dar vreau sa ma intorc in Rusia, pentru ca vreau sa traiesc acolo.
» Articole despre crima organizata de la nivel Inalt din Rusia
Articolele publicate de Natalia Morar au tratat de regula subiecte sensibile pentru autoritatile ruse. Intr-unul dintre acestea se vorbeste despre o uriasa operatiune de spalare de bani in care ar fi implicati "oficiali apropiati ai companiilor petroliere controlate de Kremlin si demnitari ai statului rus, printre care Alexander Bortnikov, adjunctul serviciului de securitate federal, seful administratiei prezidentiale, Igor Sechin, si asistentul lui Vladimir Putin, Victor Ivanov". "New Times" scrie ca in aceasta afacere, anchetata si de autoritatile austriece, s-a folosit o schema cu "doua noduri principale: banca ruseasca Diskont si banca austriaca Raiffeisen". "Din mai mult de 50 de banci din Rusia banii au fost transferati in contul a 17 firme fictive, bani care au ajuns ulterior in conturile altor companii si apoi in trei off-shore-uri din Cipru si Insulele Virgine Britanice", se arata in "New Times". Potrivit schemei descrise de revista, numai intr-o singura zi s-ar fi scos din Rusia 60 de milioane de dolari. Interesant este faptul ca publicatia face o legatura directa intre aceasta afacere si asasinarea in anul 2006 a lui Alexey Kozlov (fostul vicepresedinte al Bancii Centrale a Rusiei), la doar doua saptamani dupa ce acesta a retras licenta bancii Diskont.
