» Pe multi dintre copiii Revolutiei, nascuti la granita dintre Nicolae Ceausescu si Ion Iliescu, ii gasesti prin bancile claselor a XII-a, detasati de un trecut care nu le apartine si nu ii intereseaza. Nu stii daca sa razi sau sa cazi pe ganduri cand descoperi ca in mintile lor pluteste un fascinant haos de franturi pe care le cunosc despre comunism si Revolutie, deformate de povestile parintilor si de ce vad la televizor.
» Confuzi, dar siguri pe ei, unii regreta, indirect prin amintirile parintilor, casa si serviciul asigurate de Ceausescu, altii se bucura ca acum, la o adica, il pot injura chiar si pe Basescu si nimeni nu mai da doi bani pe Iliescu. In schimb, cunosc de-a fir a par odiseea Elodiei.
Fie ca stiu de insemnatatea revolutiei, fie ca o vad ca pe un moment de "prin decembrie ‘89", cand "s-au batut romanii intre ei", pentru generatia Revolutiei aceasta este ca un capitol din manualul de istorie: indepartata, cu care nu au nici o legatura, dar totusi destul de recenta incat parintii sa le fi povestit cate ceva despre ea. Luand la pas cateva licee, de la unul marginas la unul central, interesul pentru Revolutia din 1989 scade proportional cu cel pentru odiseea ghinionistei Elodia. Daca la un liceu industrial se discuta aprins despre ambele subiecte, la unul cu staif apatia dezinteresului le plaseaza cam in acelasi plan indepartat, al unui lucru vazut la televizor. Din lucrurile pe care le stie despre Revolutie, si acelea deformate de povestile parintilor, generatia 1989-1990 isi da seama ca mai sunt multe de aflat si ca ramasitele acelor vremuri trag sforile si in ziua de azi.
E ciudat sa vezi cum personajele publice ale Revolutiei sunt amestecate talmes-balmes. Alaturi de Ion Iliescu si de Petre Roman, Nicolae Vacaroiu si Miron Cozma apar inexplicabil in amintirile tuturor, pe baricadele Revolutiei. O alta bizara constanta care pluteste prin licee, in afara de apetitul pentru misterele Elodiei, este ca Ion Iliescu a ajuns, in ochii acestei generatii, un pensionar machiavelic care a facut numai rele si pe care nu l-ar vota nici sa-i pici cu ceara. Liceenii nu s-ar mai lasa pacaliti de vreun politician care le-ar invarti pe sub nas vechea placa "pentru voi am luptat la Revolutie".
Roman de la "Dansez pentru tine"
La Grupul scolar Industrial "Grigore Cerchez", fost "Autobuzul", ai patrunde mai usor in inimile liceenilor cu cateva dezvaluiri despre disparuta Elodia decat cu intrebari despre Revolutia din 1989. "De ce nu ne intrebati de Elodia? La Revolutie ce sa fie, s-au batut romanii intre ei", se aprinde o ceata de elevi de-a XII-a, blagosloviti cu absenta profesorului de la ora. "Revolutia a venit din Vest si a inceput in RDG. Au venit serviciile secrete din Anglia. Ceausescu a fugit cu o masina intr-o fabrica si l-a gasit un muncitor: «Uite-l, ma, pe Ceausescu!». Nu l-a crezut nimeni", povesteste Tudor versiunea lui de Revolutie, dar, avand in vedere ca bunica-sau a fost general de Securitate, iar un unchi e si acum prin Serviciul de Informatii Externe, nu stii daca ce spune el sunt informatii procesate gresit sau dezvaluiri in exclusivitate. "Securistul", cum il impung colegii pe Tudor, mai stie ca "Securitatea a ajutat sa-l dea jos pe Ceausescu. Se mancau intre ei, voiau cat mai mult. Ei conduceau, nu Ceausescu. Tot ei sunt si acum". Colega lui, Ruxandra, stie de la parinti ca "armata lupta contra poporului, apoi a trecut si ea de partea lor". Isi aduce aminte de personajul Petre Roman intr-o postura postmoderna, nu tocmai demna de un fost ministru de Externe care a participat la Revolutie: "Aaa, e cel care a venit la «Dansez pentru tine» si care si-a parasit nevasta!". Ion Iliescu e viu in amintirile Ruxandrei: "A urmat la conducere dupa Ceausescu. A facut niste manevre – haide sa va fie mai bine. si n-a fost".
"Revolutionarul" pro-Iliescu
In alta clasa, pe Ana Maria nu o intereseaza Revolutia, fiind proaspat maritata cu un tip din Partida Romilor, loc unde isi vede si ea viitorul. L-ar vota doar pe Becali, iar pentru Iliescu revolutionarul are un venin pe care doar privitul in exces la televizor l-ar putea explica. "Iliescu nu-mi place pentru ca a mancat Romania. A furat-o, am vazut la OTV. E cel mai parsiv, ar trebui impuscat ca Ceausescu. Daca nu ar fi fost el in 1990, acum ar fi fost mult mai bine", zice infipta Ana Maria.
Avocatul lui Iliescu la liceul "Cerchez" este Claudiu, fiu de revolutionar. "El nu a furat. Basescu, care are case, si-a luat pe Legea 112 casa nationalizata", sare Claudiu cand colegii il porcaiesc pe Iliescu. "N-a facut nimic", ii zice o colega. "A crescut PIB-ul cu 10%", il apara Claudiu. Cu un viitor stralucit in PSD, asa cum isi doreste, Claudiu stie ca "in 21 decembrie a venit Ceausescu in Bucuresti la un miting. Un tampit a dat cu niste petarde si de-aia a iesit scandal. Era si faptul ca lumea nu-l mai dorea. Cea care a gresit a fost Elena, care in 1980 a fost in Coreea de Nord si a vrut sa aduca sistemul de acolo. Pana atunci era bine".
La "Cerchez", comunismul lui Ceausescu e luat si cu bune, si cu rele. "Aveai locuinta asigurata, aveai ce sa mananci, era bine ca toti erau egali", ii tine isonul Elena David lui Claudiu, pe care il doare ca "inainte n-aveam datorii si acum suntem cea mai indatorata tara. Ceausescu a luat de la bogati si a dat la saraci". Vocea democratiei se ridica aspru din pieptul lui Ionut Nuta: "Adica daca eu sunt mai destept ca tine, daca muncesc ca lumea si fac avere, de ce sa vina cineva sa mi-o ia?". Elena David si colega ei de banca, Florina Costinescu, stiu insa si ca "aveai televizor doua ore pe zi, nu era apa calda, nici curent si era coada la carne. Inainte nu puteai sa vorbesti de rau pe nimeni, erau multi turnatori. Acum poti sa-ti bagi ceva si in presedinte". Florina stie de la maica-sa si ca "fotografia lui Ceausescu era in fiecare clasa, tineau la ea mai mult ca la o icoana". La final, Claudiu – avocatul lui Iliescu – ajunge sa-l ia in brate si pe Ceausescu: "A facut si multe lucruri bune – Casa poporului, Transfagarasanul, metroul, facea case. Basescu si Constantinescu n-au reusit sa schimbe nimic, doar au scumpit totul".
Revolutia e ca barbatii: un rau necesar
In curtea Colegiului National "Gheorghe Sincai", printre elevii de-a XII-a, interesul pentru Revolutie incepe sa scada, iar intrebarile despre ultimele noutati din ancheta Elodiei, la fel. Tragand voluptuos dintr-o tigara, cu o pietricica sexy incrustata in nas, pe Misa nu o intereseaza trecutul. "A fost bataie la Bucuresti. Parintii nu ne-au povestit prea multe, pentru ca au zis ca nu vor sa ne imputa prezentul. Pentru mine, Revolutia din 1989 e la fel ca aia din 1848", e sincera Misa. Dezlipindu-se cu greu din bratele ei, Bogdan Burdusel isi rascoleste amintirile: "Revolutia a inceput la Timisoara, dintr-un sat, pentru ca voia Ceausescu sa le darame biserica. M-am uitat si eu la filme, dar tot aia de atunci le fac, deci nu afli prea multe. La Revolutie, multi s-au dus ca la bradul asta de la Piata Unirii: de curiozitate".
Mimi Sandu are si ea in nas o pietricica la fel de sexy ca a prietenei Misa, dar isi da filozofic drumul la gura, printre ironiile colegilor. "Revolutia e la fel ca barbatii: un rau necesar! Era ceva necesar, dar nu neaparat bun", peroreaza Mimi, care mai stie ca pe Ceausescu l-au dus la Targoviste sa-l impuste, in timp ce mama ei gatea vinete. "Era foamete, mancarea era impartita, tocmai de-aia s-a revoltat poporul. Daca unei persoane nu-i placea de fata ta, se ducea si te turna. Acum pot sa-l injur si pe Basescu daca vreau", stie Mimi minusurile comunismului, dar si plusurile: avea toata lumea loc de munca, acum nu te primesc nici daca ai facultate.
La o tigara cu liceenii din sincai mai afli ca acum sunt respectate drepturile omului, fata de comunism cand oamenii erau omorati si impuscati. Adrian crede ca in 18 ani nu s-a schimbat mare lucru, dar ca "inainte oamenii erau limitati, nu aveau acces la nimic". "Atat timp cat ne conducea un cizmar…", ii da replica Bogdan, iar Adrian sare imediat in prezent: "Ce mi-e cizmar, ce mi-e marinar!". Desi mai devreme l-ar fi injurat de dragul libertatii de exprimare, Mimi ii ia apararea lui Basescu: "Hai, ma, ca era comandant de nava!".
Revolutia, capitol inchis la "Goethe"
La Colegiul German "Goethe", liceu de mare staif, unde orice pispirica scoate mobilul si ameninta bodyguarzii ca-l suna "pe tata", informatiile despre Revolutie sunt mai sarace, dar invelite intr-un discurs mai elevat ca in alte parti. De asemenea, Elodia e doar un personaj de la OTV, la nivelul caruia liceenii de aici spun ca nu se coboara decat din greseala: "Am auzit si noi, dar asta nu inseamna ca ne uitam". Talmes-balmesul personajelor de la Revolutie e mai acut ca la alte licee: Iliescu, Roman, Voiculescu, Hrebenciuc, Tariceanu si chiar tanarul Victor Ponta au fost acolo, pe baricade.
"Revolutia a fost prin decembrie 1989, nu stiu exact cand. S-au adunat toti oamenii aia in piata si i-au impuscat. E un mister si pentru mine de ce s-a tras si cine in cine a tras", nu stie nici Cristina Iarostenco sa raspunda la intrebarea "cine-a tras in noi, 21-22?". Pentru Diana Medesan, prietena ei, aceiasi oameni sunt la putere si acum: "S-au schimbat niste nenorociti si au venit alti nenorociti. Cred ca politicienii de acum s-au schimbat doar cu numele". Nu are dubii ca in comunism era mult mai rau ca acum, pentru ca "oamenii destepti si care puteau mai mult nu aveau posibilitatea sa creasca, sa avanseze. Pentru cei limitati sau saraci era bine, erau toti egali".
Victor Alexandri stie ca in 1989 s-a schimbat puterea si PCR a fost desfiintat, iar de Craciun a fost omorat Ceausescu. Vorbeste de relele dinainte de 1989 – lipsa libertatii, a dreptului la libera exprimare, interdictiile de a iesi peste hotare sau de a importa si exporta marfuri. Totusi, cei 18 ani care au trecut de la Revolutie l-au facut pe Victor un sceptic dezamagit: "Cei care aveau atunci functii mai au si acum. Nici pana in ziua de azi nu se stie cine a facut Revolutia. Cei care stiu tac".
REACTIE
» Pentru voi "am murit" la Revolutie
Un astfel de discurs politic, cu care Ion Iliescu a dat lovitura la alegerile postdecembriste, nu i-ar mai putea pacali pe tinerii din generatia 1989. "Ar trebui sa-si castige altfel voturile", spune Ruxandra din "Gheorghe Cerchez". In "Gheorghe sincai", Adrian vorbeste si in numele colegilor lui fumatori: "Nu ne incalzeste! N-au luptat pentru noi, au luptat pentru ei". La "nemtii" de la "Goethe", Cristina Iarostenco s-a prins de viclenia lui Iliescu: "El a fost destept la momentul respectiv. A profitat de lipsa de informatie. Nu l-as mai vota pe Iliescu, mi se pare acelasi lucru cu Ceausescu". Diana Medesan se stramba si ea a dezgust cand aude despre discursul electoral care a inmuiat atatia alegatori: "Pentru un tanar nu mai inseamna nimic sa vina unul de 80 de ani si sa spuna chestii d-astea!".
