Mihai Grecu, instalat in aprilie 2007 de catre Calin Popescu Tariceanu la conducerea Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR), a avizat eliminarea plafonului de cheltuieli prevazut in contract pentru constructia Autostrazii Transilvania de catre compania Bechtel. Potrivit Anexei 10 – componenta-cheie a contractului incheiat in decembrie 2003 –, compania americana trebuia sa realizeze Autostrada Transilvania in limita a 2,241 miliarde de euro. Conform legii, pentru orice decizie legata de Anexa 10 era nevoie de avizul Guvernului. La cateva zile dupa avizul lui Grecu, Bechtel a obtinut marirea costurilor pe doua tronsoane cu procente cuprinse intre 25 si 90%. Consultantul de proiect a avertizat ca preturile marite nu sunt cele finale.
Ex-ministrul Radu Berceanu sustine ca valoarea finala a contractului Bechtel va fi cuprinsa intre 7 si 10 miliarde euro, de circa 4,5 ori suma contractata initial.
Berceanu mentioneaza vizitele ce i-au fost facute la Guvern de ambasadorul SUA, Nicholas Taubman, in compania delegatiei Bechtel.
Dorin Debucean, director adjunct al CNADNR, a lucrat pentru Bechtel pana in luna aprilie a acestui an. Acum el are ca responsabilitati derularea contractului cu… Bechtel.
Conform indicatorilor tehnico-economici si contractului de construire, documente aprobate in decembrie 2003 de Guvern, compania Bechtel trebuia sa realizeze Autostrada Transilvania in limita a 2,241 miliarde de euro. Aceasta suma a fost prevazuta in Anexa 10 la contractul de construire, anexa ce contine cantitatile si preturile pentru fiecare sectiune de autostrada.
Desi in contract se prevede clar faptul ca materialele si lucrarile din Anexa 10 trebuie sa constituie o tinta, iar Bechtel va cauta sa faca toate eforturile pentru a atinge aceasta tinta si a obtine "economii potentiale", situatia s-a schimbat la scurt timp dupa ce au inceput lucrarile pe primele doua sectiuni de autostrada, 2B si 3C.
Bechtel a inceput sa faca presiuni pentru a i se accepta la decontare cantitati mai mari de lucrari. Pana in luna aprilie 2007 solicitarile americanilor de la Bechtel nu au fost acceptate de conducerea Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR). Situatia s-a schimbat dupa ce liberalii au preluat sefia Ministerului Transporturilor si, implicit, a acestei institutii. Impus ca director general al Companiei de Autostrazi din ordinul premierului Tariceanu, Mihai Grecu a schimbat la 180 de grade abordarea in cazul Bechtel. Fara aviz de la Guvern, Grecu le-a dat in scris americanilor ca Anexa 10 nu reprezinta o limita. Ca atare, dupa cateva zile s-au scumpit sectiunile 2B si 3C. Urmeaza celelalte.
Grecu: "Anexa 10 nu constituie o limita"
In data de 3 aprilie, cand Compania de Autostrazi era inca condusa de Dorina Tiron, in cadrul sedintei Comitetului Director al reprezentantilor CNADNR-Bechtel, americanii au solicitat partii romane sa renunte la limita de cost prevazuta de Anexa 10. Raspunsul i-a dezamagit: "Hotararea de guvern ce aproba contractul includea o valoare a contractului de 2,241 mld. euro pentru lucrari si aceasta a fost indicata in Anexa 10. Hotararea de guvern serveste ca o limitare a ceea ce poate fi platit conform contractului si, deoarece se bazeaza pe Anexa 10, aceasta din urma reprezinta ea insasi limitarea a ceea ce poate fi platit. (…) CNADNR nu va plati pentru cantitatile de lucrari ce depasesc limitele Anexei 10", li s-a amintit reprezentantilor Bechtel. Desigur, acest lucru nu a convenit companiei americane. Cum cele doua parti aveau opinii diferite, s-a convenit amanarea adoptarii unei decizii de comun acord luata prin negocieri.
Iesirea democratilor de la guvernare si numirea lui Mihai Grecu, in data de 12 aprilie, in functia de director la CNADNR au adus un nou inteles termenului "negociere". Dupa ce in zilele de 13 si 18 aprilie au avut loc doua noi intruniri cu reprezentantii Bechtel, pe 10 mai conducerea CNADNR a adoptat o decizie uimitoare: "Comitetul Director convine ca problema Anexei 10 ca limita a masurarii si certificarii lucrarilor efectuate a fost rezolvata pe cale amiabila si deci Anexa 10 nu constituie o limita pentru cantitatile pentru care antreprenorul are dreptul sa fie platit", au convenit directorii Bechtel si ai CNADNR. Cum insa pentru orice decizie in legatura cu Anexa 10 era nevoie de punctul de vedere al Guvernului, hotararea luata pe data de 10 mai de Mihai Grecu a fost un pic in afara legii. Asa cum vom vedea insa in continuare, miscarea nu a fost intamplatoare, ci a pregatit dublarea pretului Autostrazii Transilvania. Ex-ministrul Radu Berceanu sustine ca valoarea finala a contractului Bechtel va fi cuprinsa intre 7 si 10 miliarde euro, de circa 4,5 ori suma contractata initial.
Desi incomplete, solutiile tehnice mai scumpe au fost aprobate
La cateva zile dupa ce s-a decis ca Anexa 10 nu trebuie luata in considerare, deci se poate cheltui oricat pe autostrada, pe data de 15 mai anul curent CNADNR a avizat proiectul tehnic prezentat de Bechtel pentru construirea sectiunii 2B. Surpriza sau nu, proiectul pentru aceasta sectiune prezenta costuri de 434 milioane de euro, desi in Anexa 10 acestea erau de 343 milioane. In ciuda acestei cresteri de pret, Consiliul Tehnico-Economic din CNADNR a oferit aviz favorabil. O saptamana mai tarziu, pe data de 22 mai, directorul Mihai Grecu si-a pus semnatura si pe documentul de avizare a proiectului sectiunii 3C. Desi in studiul de fezabilitate aceasta sectiune costa 245 de milioane de euro, acum pretul era de 445 de milioane de euro.
Cum au reusit americanii sa scumpeasca doar din proiect cele doua sectiuni? Simplu. Au modificat solutiile tehnice initiale astfel incat autostrada sa "inghita" materiale mai scumpe, cantitati mai mari, fara a prezenta si breviarele de calcule din care sa fi rezultat necesitatea adoptarii unor solutii tehnice mai scumpe. Grecu a expediat aceasta problema printr-o recomandare tardiva: "Se vor prezenta (consultantului) breviarele de calcul utilizate pentru solutiile prezentate".
Atentionare ignorata: preturile marite nu sunt finale
Conducerea CNADNR nu a luat in considerare nici rapoartele prin care consultantul de proiect, Scetaroute-BCEOM, atentiona ca Bechtel nu respecta solutiile initiale si nici nu se poate garanta faptul ca si aceste noi preturi majorate ar fi finale. "Piesele desenate sunt elaborate in procent de 95%, dar acestea nu respecta intru totul solutiile constructive prevazute prin Studiul de Fezabilitate si nu avem certitudinea ca, in opinia antreprenorului (Bechtel – n.r.), acestea reprezinta variantele finale. (…) Listele de cantitati nu sunt elaborate pe obiecte, iar cele prezentate sunt variante prognozate pentru o anumita data fara a fi considerate finale", au atentionat reprezentantii consultantului.
Consultantul, somat sa achite 95% din lucrari fara a le mai testa
Desi legislatia romaneasca si contractul nu permit decontarea de lucrari inainte de verificarea acestora, printr-o adresa transmisa consultantului Scetaroute-BCEOM Mihai Grecu a cerut contrariul: "Antreprenorul (Bechtel – n.r.) va fi platit pentru toate lucrarile de piloti executate. 95% din cantitatile executate vor fi certificate dupa turnarea pe santier a betonului pentru piloti. Diferenta de 5% se va certifica dupa efectuarea spargerii capului de pilot si a transmiterii de catre antreprenor la reprezentantul beneficiarului a raportului privind rezultatele testelor ce se incadreaza in normativele de proiectare", i-a recomandat Mihai Grecu consultantului. In plus, el a mai cerut ca americanilor sa li se accepte sa foloseasca elemente prefabricate pentru santurile autostrazii. smecheria consta in diferentele de pret. Daca betonul simplu pentru santuri, ce ar fi trebuit turnat, costa "numai" 135,07 euro/metru cub, iar elementele prefabricate pe care Bechtel a insistat sa le foloseasca costa 366,87 euro/metrul cub.
Grecu face, dar tace
Rugat in scris, de cinci zile, sa ofere cateva raspunsuri in legatura cu documentele pe care si-a pus semnatura, directorul general al CNADNR, Mihai Grecu, a refuzat solicitarea ziarului nostru. Ba nu a avut timp, ba a fost plecat delegatie. Cand ne-am deplasat la sediul CNADNR, Grecu ne-a pasat catre adjunctul Debucean. Iar acesta nu a dorit sa comenteze documentele semnate de Grecu.
Berceanu: "Prost nu e cine cere, prost e cine da"
Fostul ministru al Transporturilor Radu Berceanu aduce o interpretare originala avalanselor de scumpiri aprobate dupa plecarea sa din Guvern: "Prost nu e cine cere, prost e cine da". Astfel, potrivit lui Berceanu, directorul Grecu este principalul responsabil pentru declansarea avalanselor de scumpiri in cazul proiectului Autostrada Transilvania. In opinia fostului ministru, Grecu nu putea sa schimbe interpretarea privind Anexa 10 fara sa solicite dinainte punctul de vedere al Guvernului.
"Taubman a venit de trei ori la mine cu delegatia Bechtel"
Convins ca pretul Autostrazii Transilvania nu se va opri la 5 miliarde de euro, Radu Berceanu ii ofera un rol in aceasta afacere si ambasadorului SUA la Bucuresti, Nicholas Taubman: "Ambasadorul este amestecat permanent. Eu, prima data cand Taubman a spus: "stiti, sa mergem si noi pe acolo!", am spus: "Hai, dom’le, sa mergem!". Ne-am dus, ne-am pus casti de alea. Am zis ca e ambasadorul american, e o firma foarte mare americana. Dom’le, dar mai departe… cand el dadea telefon si venea cu delegatia Bechtel… Dar nu o data. Cred ca a venit de trei ori la mine cu delegatia Bechtel. El era in fruntea delegatiei. Era, cum sa spun, era cu delegatia la discutiile despre autostrada. La discutii de bani, de economie, de cutare, de cutare. O data, de doua ori. Ca i-am si spus o data: "Domnule ambasador, eu inteleg ca dvs. sustineti interesele americane, dar totusi parca prea. Nu credeti ca…??". Mi-a raspuns: "Nu, dom’le, asa e la noi! Bechtel e o mare firma americana, e o lucrare. Noi vrem ca lucrarea asta sa fie un simbol al Americii…". Imi spunea si ce trebuie facut: "Domnule, sa cumparati terenuri in jurul nodurilor, ca acolo terenurile vor creste. si cutare, si cutare. Da, multumesc, domnule ambasador, dar nu vreti sa ne lasati sa…", a declarat Radu Berceanu.
Ambasada SUA la Bucuresti nu a avut nici o reactie fata de declaratiile fostului ministru democrat.
Antreprenorul: Anexa 10 nu limiteaza
Compania Bechtel considera, conform propriilor interese, ca nu are limita in a cheltui oricat pentru a le construi romanilor Autostrada Transilvania. "In Anexa 10 sunt prezentate cantitatile-tinta, cantitatile finale putand fi mai mari sau mai mici decat cele din anexa. In consecinta, Anexa 10 nu limiteaza cantitatile de lucrari executate", este raspunsul primit de la Bechtel in legatura cu respectarea cantitatilor prevazute initial. Desi contractul de construire si devizul general s-au semnat plecand de la concluziile unui studiu de fezabilitate incheiat in noiembrie 2003, Bechtel foloseste ca argument al depasirii cantitatilor un al doilea studiu de fezabilitate, realizat in aprilie 2004. Motivul? Cel de-al doilea contine cantitati mult mai mari. Asa ca, raportat la cel de-al doilea studiu, Bechtel sustine ca a facut chiar economii: cantitatile din SF au reiesit mult mai mari decat cele din Anexa 10, prin proiectarea realizata pe sectiunile 2B si 3C obtinandu-se cantitati mai mici decat in SF", ne-a precizat Bogdan Sgarcitu, reprezentantul Bechtel.
FLAGRANT
» Debucean, In aprilie angajat la Bechtel, In luna mai director
la CNADNR
Compania Bechtel a ajuns sa detina, prin intermediul lui Dorin Debucean, postul de director adjunct al CNADNR. Potrivit documentelor pe care le detinem, in aprilie 2007, ca angajat al Bechtel, actualul director, Dorin Debucean, aviza din punctul de vedere al calitatii lucrarile de la kilometrul 24±175 de pe sectiunea 3C. O luna mai tarziu, pe data de 22 mai 2007, Debucean era angajat in postul de adjunct la CNADNR, primind si calitatea de membru in Comitetul Director CNADNR-Bechtel. Adica in organismul ce analizeaza si solutioneaza disputele intre cele doua parti. Insa este greu de spus de care parte este Dorin Debucean avand in vedere ca a figurat si pe statele de plata ale companiei americane. Oricum, preluarea de angajati intre parti este interzisa prin contract.
Negand veridicitatea documentului pe care il detinem, Dorin Debucean a recunoscut ca a lucrat pentru Bechtel, insa a sustinut ca a plecat de la aceasta companie pe data de 31 august 2005. Pentru a intari cele spuse, directorul adjunct ne-a prezentat si carnetul sau de munca ce arata ca, intr-adevar, in august 2005 a parasit Bechtel. Ne-a aratat chiar si carnetul de munca ce arata ca a incetat relatiile cu compania americana pe data de 31 august 2005. Intrebat despre posibilitatea de a fi avut apoi incheiat cu Bechtel un contract de prestari servicii, Debucean a negat si aceasta varianta.
si totusi avizele de calitate Bechtel ce poarta semnatura lui Debucean exista.
