Romania declara in continuare ca nu este de acord cu independenta provinciei Kosovo, situandu-se astfel de partea Moscovei si impotriva Washingtonului. Astazi se incheie in mod oficial negocierile privitoare la independenta provinciei Kosovo. Esecul negocierilor ar putea duce la o decizie unilaterala a albanezilor kosovari sustinuti de SUA si marile puteri europene. Marile puteri ale Uniunii Europene cer statelor membre sa-si "asume responsabilitatea" pentru independenta Kosovo.
Romania incearca sa impace toate partile atunci cand se declara impotriva independentei Kosovo, dar in acelasi timp promite ca se va ralia pozitiei Statelor Unite si UE daca vor ajunge la un consens. SUA, Franta, Germania, Marea Britanie si Italia sunt gata sa sustina independenta pe care o pregatesc liderii kosovari. Aceasta ambiguitate traditionala a Bucurestiului face parte din normalitatea statelor mici, argumenteaza Cornel Codita, specialist in relatii internationale, fiindca "statele mici nu au alte instrumente in afara principiilor de drept". Romania este impotriva planului pus la punct de trimisul special ONU, Martti Ahtisaari, fiindca acest plan incalca Actul Final de la Helsinki, care impune inviolabilitatea frontierelor si integritatea teritoriala a statelor.
Romania incearca sa impace toate partile atunci cand se declara impotriva independentei Kosovo, dar in acelasi timp promite ca se va ralia pozitiei Statelor Unite si UE daca vor ajunge la un consens. SUA, Franta, Germania, Marea Britanie si Italia sunt gata sa sustina independenta pe care o pregatesc liderii kosovari. Aceasta ambiguitate traditionala a Bucurestiului face parte din normalitatea statelor mici, argumenteaza Cornel Codita, specialist in relatii internationale, fiindca "statele mici nu au alte instrumente in afara principiilor de drept". Romania este impotriva planului pus la punct de trimisul special ONU, Marthi Ahtisaari, fiindca acest plan incalca Actul Final de la Helsinki, care impune inviolabilitatea frontierelor si integritatea teritoriala a statelor. Cu alte cuvinte, Serbia si Kosovo trebuie sa ajunga la o intelegere fara sa fie fortate de marile puteri. Presedintele Traian Basescu a tinut de altfel sa spuna apasat zilele trecute "pentru a nu exista confuzii" ca Romania nu sustine planul Ahtisaari. seful Institutului pentru Studii Politice de Aparare si Istorie Militara, Mihail E. Ionescu, crede ca Romania "trebuie sa fie consecventa cu propria politica externa" si declarativ sa sustina principiile de drept international. Pe de alta parte, Mihail E. Ionescu spune ca "riscul de a lasa Kosovo pe mana sarbilor e mult mai mare" decat declararea unilaterala a independentei acestei provincii care se afla deocamdata sub jurisdictia Serbiei. Directorul Institutului pentru Studii Politice de Aparare si Istorie Militara mai sugereaza ca solutia profesorului britanic Thimoty Garton Ash, care propune rezolvarea diferendului prin primirea in UE a provinciei Kosovo si a Serbiei, ar putea fi luata serios in discutie la Bruxelles. In viziunea lui Ash "in urmatoarea decada", cele "doua state europene" vor deveni membre ale UE. Analistul Cornel Codita este insa sceptic fiindca "nu exista nici un semn care sa indice acest scenariu" si ar fi "o decizie exceptionala" o eventuala hotarare a Comisiei Europene de a incepe negocierile cu Serbia si Kosovo in conditiile in care cele doua nu indeplinesc standardele necesare in privinta statului de drept.
