Toată Divizia Presă a sărit să-l rostogolească pe Victor Ponta online, de-a buşilea ţinând căpşorul pe palmele purtătorilor de epoleţi, să-l prezinte în toată splendoarea spărgătorului de nuci din livada coaliţiei de guvernare, cu surtucul de şapte coţofene, de n-a apucat liderul PSD, Liviu Dragnea, decât să vadă şobolani.
Odată ce băieţii cu ochi albaştri au dat un oiştea useristă în gardul globalist, de au sărit ţâţânii retrograzilor votanţi ai PSD, şi s-au tulburat liberalii la cap, după ce au servit din crama lui Macovei o Odobească sifonată, de au ajuns bieţii de ei turnători de vin în cupele lui Kövesi, s-au gândit că un nou război al Ielelor ar tulbura niţel sărbătoarea coborârii Sfântului Duh. Necreştinii ştiu cum să provoace fecioarele zănatice din preistorie.
Staborul serviciilor a stabilit că „lătratul“ de veveriţă sună mai dăngănit când Ielele o iau razna, iar coţofenele rad cireşele de mai de la mlădiţă la sâmburel.
Ponta nu e decât un alt sifonar. De fapt, a şi recunoscut în faţa magistraţilor obedienţa. Omul nu e de capul lui. Şi-a luat şotronul de lăsaţi la vatră, în calitate de uneltitori, să-i plimbe prin ţară ca pe Ielele nebune, pentru a prevesti românilor că el nu serveşte moţiuni de cenzură, dar e împotriva Coaliţiei pentru Familie şi a referendumului mult aşteptat.
Văzând că Neicuşor Ban e lăsat în pana soarelui sau a sistemului, demisul străzii a sărit, tras de cheiţă, cu ochi pontoşi şi dungi de chipiu la vedere, să anunţe românii că el vrea să fie Marele Vătaf. Că a dat foc la conacul boierului cel mare şi a fugit cu liota de locotenenţi ai oştii necreştine într-un coteţ de unde pregăteşte marea rebeliune a „interesului naţional“, fără a scoate gheneralul cu mai multe stele decât vulpea dinţi.
E o mică mare şmecherie aici. Pentru ce luptă Victoraş cel viteaz? Zice că el cu armata de pitulici va scoate legatarul constituţional din palat, printr-o pălitură de sâmbure din pistolul cu apă.
Şiret ca o vulpe, ridicat de mânuţe ca un arlechin, atacă frontal asemenea găinii ulii înălţimilor, cu rezultat cuantificabil doar la apelul de seară al Unităţii.
Din humă sau din plastilină, corul robilor a intonat, sub bagheta magicianului invizibil, dar bănuit, imnul de luptă: „În pădurea cu alune vine pupăza şi spune…“.
Un scenariu al perversităţii prezintă lebăda neagră a co-operativei Ochiul şi Timpanul într-un tête-à-tête la şaormeria domnească de la GDS cu Andreea Pora. Dacă n-ar fi pus la cale lovitura de iele nu s-ar mai povesti atât.
O lespede groasă de lasagna cu cărăbuşi, un fel de silicon, vălei, ce turbincă, a turbării la comanda digitalizată a megastatului degeaba, se pune strat cu strat de câteva zile peste roua îndurării românilor. Pentru că laboranţii crème de la crème din Bănea-sa, acoperiţi pe lângă Liceul Francez, să nu se vadă nici sârbul din cuscrie, au nevoie de o proiecţie politică şi o fandacsie bugetară, l-au pus pe Victor Ponta să se detoneze în piaţa publică.
Memoria colectivă ştie ce s-a întâmplat cu Partidul lui Dan Diaconescu şi cu cel al „interesului naţional“, năşit de gheneralul căzut pe dosare, aşa că aşteptări prea mari nu pot exista din partea celor care servesc în armata PSD.
PSD-ul nu-şi debarcă liderii atunci când sunt la guvernare. E o lecţie a timpurilor trecute şi prezente.
Gripa de coteţ a virusat pentru o zi-două spaţiul public, pentru a le arăta barosanilor din politică cum stau ei cu şotronul de cadeţi la pândă.
În aşteptarea deciziei de achitare a lui Liviu Dragnea de către completul de trei judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, băieţii cu miros de brad de Băneasa, camuflaţi de plasa de păianjeni cusută cu aţă reflectorizantă, îşi arată muşchii şi zic analiştilor că pot. Cum se mai lefăia „demisul“ în studiourile purtătorului de barbeţică?
Ce am mai remarcat e o altă tovărăşie, demnă de ielele istoriei, între peltiţele de pe canapelele clubului târnosit de Soros în concubinaj cu Brucan, numit strategic Grup de Dialog Social, cu vechiul „dat jos“ de aceeaşi camarilă, unită cu strada şi cu victimele Colectiv.
Victor Ponta nu poate dărâma Guvernul, pentru că în completul lui de patru-cinci ameţiţi şi traşi de firele sistemului nu intră racheta nucleară de dat jos cogeamitea boierimea, pusă în stăpânire prin plebiscit.
Viaţa partidului lui Ponta poate fi asemuită cu cea a Republicii de la Ploieşti, când revoluţionarul Candiano Popescu a sfârşit în „laţul“ camarilei domneşti. Poate luptă tare pentru un post mai gras, altul a fost, s-a ras şi a primit o sinecură.
Acest Farfuridi, care nu e nici Tipătescu, nici Brânzovenescu, avocat la bază şi politruc la vârf, spune că „să se revizuiască primesc, dar să nu se schimbe nimic“, astfel încât să fie reînscăunat de oastea Ielelor, ca recompensă pentru voturile furate la alegerile când claunul a fost preferatul de serviciu.
Ce-l mână în luptă pe pisoiaş? Dorinţa de revanşă. E ca un copilaş căruia i s-au luat jucărelele şi plânge că le vrea înapoi.
De la GDS a ieşit fum cenuşiu. E semn că Pora se giu-giu-leşte pe canapea cu demisul -colectiv.
Lupta dintre stelele de -Băneasa şi clasa politică se -duce cu Iele în primăvara lipsei de ploi.
Realitatea ne arată că larga coaliţie anti-sistem e mult mai cuprinzătoare. Parlamentari PMP şi PNL bat la uşa clopotarului. Dă, Doamne, o ploaie, să mai ruginească tablele de pe umerii cocoşaţilor! Şi minte celor care latră în pustiu…
Mulţi dintre căuzaşii noii rebeliuni nu simt de unde bate vântul şi ciocănesc în vitralii de se sparie oastea cailor verzi de pe pereţi din palatul guvernamental.
E un vânt nimicitor de primăvară coaptă. Trec rânduri, rânduri gheneralii spre aspra tindă de coteţ. Lăsatul la vatră e altfel decât lăsatul secului. Cu Secu nu te joci. Slujeşti. Aşa scrie în cartea cu şiret a închinării. Săracii de ei, ţi-e milă cum le ia Dumnezeu minţile. O rugăciune şi un pic de post nu strică.
Verzi sunt stejarii, galbeni colacii şi la vară cald.
