Pandemia Covid-19 tocmai a exploatat problema, în continuare, cu teorii care susțin că virusul este o farsă, că tehnologia 5G este utilizată pentru a infecta în mod intenționat populațiile sau că consumul de alcool este cea mai bună prevenire împotriva virusului. Acestea și alte narațiuni false au dus la distrugerea proprietății – stâlpii de telefonie din Marea Britanie au fost arși, până la situații care pun viața în pericol: Când unii oameni au aflat că Covid-19 este real și tragic; și la pierderea vieții, ca urmare a otrăvirii cu alcool.
Pandemia ne-a învățat o lecție crudă: că dezinformarea poate costa vieți, fie prin promovarea unor „cure” dăunătoare, fie prin negarea existenței virusului și respingerea conștientă a măsurilor de siguranță. Cum ar fi distanțarea socială și purtarea măștilor – ceea ce duce la răspândirea mai rapidă a virusului. Observăm că nu doar pandemia stimulează dezinformarea, ci și invers: dezinformarea stimulează virusul.
Motivul proliferării dezinformării este simplu: funcționează. Răspândirea online a unor narațiuni false exploatează temerile existente pentru a polariza în continuare societățile și a demoniza grupurile deja marginalizate.
În Slovacia, pandemia a fost exploatată de extrema dreaptă și de simpatizanții acestora pentru a promova ideea că comunitatea de romi a primit sprijin gratuit din partea statului în timpul carantinei, în timp ce restul cetățenilor slovaci au fost nevoiți să plătească pentru aceasta. Această narațiune intră în stereotipul din toată regiunea, care îi descrie pe membrii comunității de romi ca fiind leneși și principalii beneficiari ai sprijinului statului, exploatând „majoritatea muncitoare slovacă”. Situația socială gravă a romilor din regiune este o respingere clară a acestei teorii în sine, dar, de asemenea, cifrele arată că cei mai înstăriți au mai mult capital social pentru a pretinde resurse publice. Totuși, acest mit prevalează cu încăpățânare pe măsură ce este păstrat în viață.
Citește și Dezinformarea sponsorizată de stat în democrațiile occidentale este elefantul din cameră
În Ungaria, narațiunea dominantă despre coronavirus este că sursa sa principală este migrația ilegală (în timp ce este globalizată munca, comerțul și turismul). Imigrația în Ungaria este minusculă, totuși, din această premisă se trag concluzii periculoase.
În primul rând: „țările imigrante” occidentale sunt de vină pentru pandemie. În timp ce țărilor din Europa de Vest și instituțiilor UE li se reproșează incapacitatea de a face față crizei, nu există cuvinte despre responsabilitatea Chinei. În al doilea rând: „Agenții lui George Soros” și ONG-urile exploatează pandemia – întrucât lucrează din greu pentru traficul și introducerea ilegală de migranți în Europa, conform unei narațiuni dominante care vine prin intermediul mecanismului de dezinformare sponsorizat de stat. Având în vedere că practic oricine poate deveni agent al lui George Soros în Ungaria, acest mesaj are o gamă largă de ținte care nu sunt de acord cu linia oficială.
Platformele tehnice nu sunt vinovate exclusiv pentru dezinformare, dar aceste platforme exacerbează cu siguranță problema. În majoritatea părților din lumea occidentală, mass-media sociale au devenit principala sursă de dezinformare.
Diseminarea conținutului periculos este facilitată structural de designul operațional al platformelor digitale, care favorizează conținutul senzațional și controversat și îi motivează pe utilizatori să îl împărtășească în continuare.
Algoritmii de indexare a conținutului și furnizarea de sugestii sunt, de asemenea, responsabili pentru radicalizarea ulterioară a utilizatorului, deoarece odată ce un utilizator întâlnește conținut problematic și îi dedică timp, algoritmul va recomanda mai mult conținut similar.
În timp ce aceste caracteristici sunt comune platformelor digitale precum Facebook sau YouTube de pretutindeni, piețele mai mici, cum ar fi Republica Cehă, Ungaria sau Slovacia, sunt afectate în moduri deosebite, întrucât implementarea de către giganții tehnologici a propriilor standarde comunitare este inegală pe diferite piețe și nu are transparență .
În timp ce în Belgia sau Franța, Facebook cooperează cu 3 și respectiv 5 organizații independente de verificare a faptelor, piața Facebook slovacă care acoperă aproximativ 2,5 milioane de utilizatori are un verificator de date dedicat în timp ce Ungaria, țara care este probabil cea mai expusă la această problemă în UE, nu are niciunul.
Drept urmare, chiar și în mod flagrant și evident paginile FB anti-vaccinare care, evident, contravin standardelor comunității proprii Facebook, sunt active, vii și sănătoase. Aceasta ridică întrebări cu privire la gravitatea luptei Facebook împotriva dezinformării coronavirusului: teoriile conspirației răspândite despre vaccinuri pot submina eforturile de oprire a pandemiei chiar și atunci când vaccinul este disponibil.
Majoritatea eforturilor platformelor digitale de a aborda problemele discursurilor de ură, dezinformare și teorii ale conspirației sunt adaptate piețelor mari, deoarece acestea sunt cruciale pentru modelul lor de afaceri. Recentul audit al drepturilor civile comandat de Facebook s-a concentrat exclusiv pe SUA. Pe cât de negative sunt concluziile sale în ceea ce privește impactul Facebook asupra stării drepturilor civile din SUA, cel puțin aruncă lumină asupra îmbunătățirilor mult necesare.
La nivel european, inițiative precum Codul de practică voluntar împotriva dezinformării s-au dovedit utile pentru a facilita îmbunătățirea cel puțin parțială în domeniul transparenței. Se pare că CE va lua măsuri inițiate în Codul de bune practici în continuare în Anunțul privind serviciile digitale, care poate introduce un element de reglementare pentru gestionarea spațiului digital „Wild West” în UE.
GLOBSEC a decis să lanseze Alliance for Healthy Infosphere pentru a ajuta acest proces în Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Lituania, România și Slovacia. Acesta își propune să consolideze vocile, în special pe piețele cele mai afectate de lipsa unor verificări și solduri semnificative în spațiul digital.
Eforturile sale vizează furnizarea de feedback continuu consultărilor publice la nivel european, precum și recomandări de politici pentru a asigura un mediu digital corect și democratic pentru toți.
Această alianță privește giganții tehnologici drept platforme neutre. Ei implementează algoritmi pentru a clasifica și indexa conținutul, acționând ca curatori de conținut. Orice abordare de reglementare a conținutului online va trebui să abordeze problema măsurii în care platformele digitale sunt responsabile, precum și impactul pe care acesta îl are asupra țărilor în care operează.
Ceea ce este clar este că sistemul actual, de auto-raportare, nu este durabil. Nici tratarea reglementării rețelelor sociale nu este o chestiune financiară.
Fiscalitatea echitabilă în UE și încasările mai mari a veniturilor de la Facebook și Twitter sunt esențiale, dar miza este mai mare aici: credințele noastre în fapte, viitorul democrațiilor noastre și viețile cetățenilor europeni sunt pe prima linie.
