Daca cineva nu stie mai nimic despre Romania actuala si admitem ca ar vrea sa o cunoasca, este de ajuns ca, dupa o traversare, sa zicem de la vest la est, a minunatelor sosele ale tarii, sa parcurga – in cele mai multe cazuri nevoit, caci nu exista de fapt alternative – intrarile/iesirile in mari orase precum Sibiu, Pitesti, Bucuresti! Va fi frapat de ceva ce intrece imaginabilul, caci de bun-simt nu mai este de mult vorba prin Romania! O circulatie rutiera incarcata si nefluida din cauza ingustimii si starii drumurilor nationale, precum si a interventiilor haotice si clientelare in vederea eventualelor reabilitari devine, la intrarea/iesirea din orasele mai mari, blocata pur si simplu din cauza unor semafoare care nu fac altceva decat sa permita accesul la niscaiva hipermarketuri. Vrea sa zica, nu e vorba cumva de binevenite semafoare care sa reglementeze traficul in intersectii aglomerate, ci de semafoare care gatuiesc traseul national pur si simplu pentru ca niste magazine sa-si faca vanzarile. Este absolut incredibil! Cozi imense se fac in Pitesti, la intrarea pe autostrada spre Bucuresti, din cauza iesirii/intrarii la Metro! La Brasov spre Bucuresti, 3 km din DN1 sunt gatuiti cu intrari/iesiri semaforizate si pe dreapta, si pe stanga, pentru ce?! Pentru a asigura vanzarile unor Carrefour, Selgros, Metro, Bricostore, Praktiker si altele. Inimaginabil! La Bucuresti, ca in orice alt domeniu, se intrece si in acest caz masura. Inca de acum zece ani, iesirea si intrarea pe DN1 au fost blocate cu semafoare spre Metro. A urmat Selgros. Apoi, cea mai minunata zona a orasului a fost confiscata de hipermarketuri, celor doua anterior mentionate adaugandu-li-se Carrefour, Bricostore si cateva surate mai micute. Iar in ultimii doi ani, bucurestenii si alti calatori pe DN1 au fost pur si simplu condamnati la un cosmar si tratati cu baliverne ca, gratie constructiei unor pasaje in zona Baneasa, se va fluidiza traficul. Nu se stie ce va iesi pana la urma, caci se vorbesc multe si nevrute despre proiecte cu Feti-Frumosi, dar acum situatia, dupa doi ani de cosmar si sute de milioane de euro cheltuite din banii contribuabililor, este absolut aiuritoare. In ciuda celor doua pasaje, singura intersectie din zona a ramas tot cu semafor, neobtinandu-se nici o fluidizare. In starea din prezent, apare absolut abject ca atatia ani de nervi si atatia bani au fost consumati doar pentru ca, asigurandu-le accesul la drumul national, hipermarketurile anterior mentionate si alte magazine din zona, toate straine, sa poata prospera!
Avem de-a face, dupa cum se constata, nu cu o exceptie, ci chiar cu regula, aceea ca autoritatile romane – de altfel indiferent de nivel, central sau local – subordoneaza interesul public, al comunitatii, intereselor unor firme private, mai ales daca acestea sunt straine, care, in bunul obicei al meleagurilor acestora, nu raman probabil datoare generozitatii autoritatilor. Nu cumva sa fi acceptat marile lanturi de hipermarketuri amplasamente comerciale normale, ci numai – musai – pe DN1, cel mai aglomerat traiect din tara si care dispune, prin comparatie cu aceasta aglomeratie, de cea mai precara infrastructura! Musai, chiar pe traseu, cu legaturi chiar din traseu, nici macar cateva sute de metri mai la dreapta sau mai la stanga! si au obtinut aceste hipermarketuri ce au vrut si la Bucuresti, si la Brasov, si la Sibiu! si la Pitesti, pe Autostrada 1, care a fost si din pacate ramane singura din Romania care leaga doua orase. si au obtinut ceea ce au obtinut pentru ca au gasit autoritati romane "cooperante", care sfideaza comunitatile locale si interesul public, care desconsidera oamenii vazand in acestia niste supusi, prosti si cumparabili cu niscai carucioare pe care le imping prin hipermarketuri!
Iata de ce pentru a afla ceva semnificativ despre Romania actuala este aproape suficient a lua cunostinta de "semafoarele hipermarketurilor" de pe DN1 sau A1. Stranietatea acestora, mai ales intr-un trafic gatuit, ne vorbeste nu numai de cultura spagii, de desconsiderarea interesului comunitatilor locale, de irosirea banului public in favoarea unor firme private si de servilismul jenant fata de straini, ci si de continutul mult cantatei cresteri economice. O crestere economica nesanatoasa si nesustenabila, intrucat este bazata in mod disproportionat pe consum din import. Iar hipermarketurile – care nu desfac, sa le pici cu ceara, vreun produs fabricat in Romania – sunt simbolurile castelelor de nisip ale consumului fara productie si ale cresterii economice bazate pe import, pana ce, mai devreme sau mai tarziu, deficitul extern va exploda.
