În timp ce la Bucureşti politicienii sunt preocupaţi de lupta cu DNA, la Bruxelles se iau decizii majore, care vor afecta soarta ţării pe termen lung. Vineri, comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, a făcut un anunţ aşteptat de întreaga Europă de mai multe luni, respectiv intenţiile CE cu privire la noua PAC post 2020.
Anunţul a declanşat o reacţie puternică din partea agricultorilor europeni şi a comunităţii de mediu, în special din cauza tăierilor de buget anunţate, dar şi pentru că oferă statelor membre prea multă libertate în privinţa deciziilor care se vor lua în sectorul agricol.
În România, unul dintre oamenii de afaceri care vor fi cei mai afectați de decizia luată la Bruxelles va fi magnatul Ioan Niculae, care administrează zeci de mii de hectare de teren arabil prin intermediul firmei sale, Interagro.
Cum se vor împărţi banii
CE a anunţat că statele membre vor avea posibilitatea de a transfera până la 15% din alocările PAC către cei doi piloni: plăţile directe şi dezvoltarea rurală. Propunerile CE sugerează că plăţile directe vor fi reduse la 60.000 euro pe fermă şi nu vor mai putea depăşi 100.000 euro pe exploataţie. În schimb, fermele mici şi mijlocii vor beneficia de un sprijin mai ridicat pe hectar. Totodată, statele membre vor fi obligate să aloce cel puţin 2% din alocaţia lor de plată directă pentru a-i încuraja pe tinerii agricultori să intre în acest sector, notează Euractiv.com.
Aşa cum a sugerat încă din decembrie 2017, Executivul UE a decis să ofere fiecărui stat membru posibilitatea de a veni cu propria strategie naţională în domeniul agricol, care, teoretic, trebuie să respecte obiectivele generale stabilite de UE. „Comisia va aproba fiecare plan pentru a asigura coerenţa şi protecţia pieţei unice“, a afirmat vineri, CE, într-o declaraţie, subliniind că performanţa statelor membre va fi sub controlul său strict.
Reacţia celor vizaţi de măsurile anunţate de Executivul european nu s-a lăsat aşteptată. „Suntem foarte îngrijoraţi de impactul acestor propuneri. Plăţile directe, care reprezintă cea mai bună şi cea mai eficientă modalitate de a stabiliza veniturile agricultorilor şi de a-i ajuta să gestioneze mai bine riscurile de venit, sunt erodate în cadrul acestei propuneri. Ne opunem oricărei limitări sau diminuări a plăţilor, aşa cum a propus Comisia”, a subliniat preşedintele Copa, Joachim Rukwied.
Reprezentanţii Farm Europe, un mare institut specializat în problemele agriculturii, au anunţat că veniturile agricultorilor vor fi reduse cu 16-20%, ceea ce va duce, în cele din urmă, la un exod masiv din zonele rurale. „Pe de o parte, impactul scăderii cu 12% a bugetului PAC ar conduce la o scădere a veniturilor agricultorilor cu peste 8% în medie în Comunitate, cu efecte negative deosebit de puternice asupra culturilor de câmp, a laptelui şi a sectorului de carne.
Sume uriaşe pentru protecţia mediului
ONG-urile de mediu au criticat vehement propunerile CE privind combaterea schimbărilor climatice, incluse în noua PAC, considerând că o mai mare libertate acordată statelor membre în luarea deciziilor va distruge obiectivele propuse în acest sector. „Ultimii 20 de ani de implementare a PAC suge-
rează că, dacă li se dă posibilitatea, miniştrii agriculturii tind să se alăture puternic lobby-ului agricol intensiv“, au declarat reprezentanţii organizaţiei BirdLife Europe. La rândul său, directorul pentru politica agricolă a Greenpeace UE, Marco Contiero, a afirmat că planurile CE nu oferă aproape nicio protecţie pentru sănătate, mediu şi climă. “UE susţine industria agricolă cu miliarde de euro în fiecare an. Foarte puţini oameni se pot aştepta ca aceste investiţii să ajute la realizarea obiectivelor climatice şi de mediu şi să furnizeze alimente sănătoase şi hrănitoare. Parlamentul European şi guvernele noastre trebuie să stabilească prioritățile PAC și să înceteze să-i mai alimenteze cu bani pe cei câţiva mari proprietari de terenuri și de ferme de producție. Fiecare dintre noi are dreptul să știe că ceea ce mănâncă nu implică cruzime faţă de animale, nu poluează apa şi nu încălzeşte planeta, îmbolnăvindu-ne”, a subliniat Contiero.
În declaraţia publicată vineri, CE a anunţat că a stabilit obiective mai ambiţioase în privinţa protecţiei mediului şi combaterea efectelor climatice. Astfel, prin noua PAC, se vor impune atât măsuri obligatorii pentru agricultori, cât şi unele de stimulare. Plăţile directe (subvenţiile) vor fi condiţionate de îndeplinirea cerinţelor de mediu şi climatice. Fiecare stat membru va trebui să ofere scheme ecologice pentru a sprijini agricultorii în depăşirea cerinţelor obligatorii, finanţate cu o parte din alocările lor naţionale directe de plăţi. Cel puţin 30% din fiecare alocare naţională destinată dezvoltării rurale va fi dedicată măsurilor de mediu. Totodată, se prevede ca 40% din bugetul general al PAC să contribuie la acţiunile ce vor fi stabilite pentru combaterea efectelor climatice.
Fermierii nu vor să piardă din bani
Şi agricultorii europeni au reacționat la propunerea Comisiei de a acorda statelor membre posibilitatea de a transfera încă 15% din pilonul 1 în pilonul 2 pentru cheltuieli privind măsurile climatice și de mediu. „Având în vedere situația dezastruoasă a veniturilor agricultorilor, nu putem accepta ca un procent atât de mare al plăților directe să fie afectat de obiectivele legate de schimbările climatice din cadrul primului pilon, deoarece va reduce în continuare viabilitatea lor economică. Sustenabilitatea economică a agricultorilor este crucială pentru a le permite acestora să rezolve mai multe din problemele de mediu și climă“, a declarat președintele Copa, Joachim Rukwied. El a avertizat că odată impuse aceste măsuri, Europa s-ar putea confrunta cu un exod masiv al agricultorilor, care îşi vor abandona terenurile.
Statele membre nu stau cu mâna în sân
Miniștrii Agriculturii din Spania, Franța, Irlanda și Portugalia, precum şi reprezentanții Finlandei și Greciei au semnat joia trecută, la Madrid, o declarație comună privind următoarea PAC. „Reprezentanții celor șase state membre regretă profund faptul că CE are în vedere o reducere a bugetului PAC pentru perioada 2021-2027. Statele semnatare subliniază impactul negativ al acestei reduceri asupra veniturilor agricultorilor (dacă vor fi aprobate) și, prin urmare, solicită menținerea bugetului PAC „, a afirmat un oficial al ministerului agriculturii din Franța. Statele membre își vor prezenta propunerea la reuniunea miniștrilor agriculturii din UE din 18 iunie.
Daea: România nu acceptă scăderea bugetului PAC
Marii fermierii din România sunt îngrijoraţi de intenţiile CE de plafonare a subvenţiilor pentru marile exploataţii, după ce, timp de 10 ani, au fost principalii beneficiari ai banilor veniţi de la UE pentru agricultură. Ministrul agriculturii, Petre DAEA, a declarat, recent, că România nu acceptă scăderea drastică a finanţării pentru PAC, propusă de CE în viitorul buget pe termen lung al UE. „Noi am socotit, socotim şi vom stărui ca bugetul pentru agricultură să nu scadă. PAC, în accepţiunea noastră – şi aceasta a fost poziţia noastră de fiecare dată -, nu este un act contabil. PAC este un concept subordonat existenţei umane. El aşa trebuie gândit, aşa trebuie construit, aşa trebuie implementat. Cu alte cuvinte, în perspectiva multor situaţii deosebite, a schimbărilor climatice, a sporirii efectelor negative generate de boli şi dăunători care mai de care mai perfizi şi necunoscuţi până la această dată. Şi vă dau două: pesta porcină africană, pe care omenirea n-a aflat-o decât acum câţiva ani, şi Xylella fastidiosa, care, de asemenea, este o boala care n-a fost cunoscută nici de cercetători, nici de fermieri. Îi pun pe fermieri într-o situaţie de a cheltui, de a consuma bani pentru a suplini prin acţiuni specifice domeniului, în vederea realizării unui arc de combatere atât prin oprirea dăunătorilor şi bolilor respective, cât şi prin creşterea randamentelor la unitatea de suprafaţă. Într-un cuvânt, au cheltuieli mai mari şi atunci PAC sub nicio formă nu trebuie să scadă”, a afirmat, recent, Petre Daea.
