Un nou episod juridic s-a consumat recent in "razboiul padurilor" dintre Academia Romana si Obstea mosnenilor buzoieni, situatie partial prezentata in articolul "In ce paduri vor sa vaneze academicienii" din ziarul nostru din 28 august 2007. Constatam atunci cum averea Academiei Romane se mareste prin subterfugii juridice, presiuni si jocuri de influenta la nivel inalt.
Judecatoare devenita avocata "nemuritorilor"
Judecatoarea Maria Gavrila este acuzata de Obstea mosnenilor pentru "savarsirea de fapte de coruptie, abuz in serviciu si grava neglijenta in exercitarea atributiilor de serviciu", manifestate prin sentinta data de magistrata la data de 21 iunie 2007 dupa judecarea litigiului dintre Academie si obste.
Practic, judecatoarea Gavrila trebuia sa analizeze plangerea formulata de Fundatia "Patrimoniu" a Academiei impotriva hotararilor Comisiei judetene din Buzau, in contradictie cu comisiile locale de aplicare a Legii 18/1991 din Siriu, Nehoiu, Gura Teghii, Braiesti si Buzau pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor. Sentinta a dat castig de cauza fundatiei, ignorand cererea de interventie a Obstii mosnenilor, cerere respinsa de judecatoare inainte de a se administra orice probe. Mosnenii, reprezentati de avocatul Doru Giugula, sustin ca probele omise de judecatoare ar fi inclinat balanta in favoarea lor.
Donatie nula
Padurile solicitate de Academie provin dintr-o presupusa donatie a familiei Maican. Mosnenii sustin ca in aceeasi zi in care Pauline de Hessenstein, una din surorile Maican, semna actul de donatie catre Academie (pe 13 iulie 1945), tot ea incheia si un contract de vanzare-cumparare cu Moroieni SA Forestiera pentru "proprietatile in intregul lor". In aceste conditii, obstea contesta valoarea juridica a unei donatii semnate in paralel cu o vanzare a acelorasi bunuri imobile. Judecatoarea Gavrila afirma ca surorile Maican au fost expropriate in 1949, dar mosnenii se intreaba "cum puteau fi expropriate in 1949 daca ele isi donasera terenurile catre Academie sau le vandusera inca din 1945?" Daca afirmatia judecatoarei ar fi reala, spune obstea, atunci legea reparatorie ar aduce averea Academiei in baza unor acte de donatie inexistente. Mosnenii mai spun ca judecatoarea Gavrila "confunda o oferta de donatie, act unilateral semnat doar de ofertanta donatoare, cu insusi contractul de donatie" si reamintesc ca singurul accept dat de Academie dateaza din 16 iunie 1946, la trei luni dupa pronuntarea sentintei nr. 99/14 martie 1946 care recunostea drepturile mosnenilor asupra terenurilor in litigiu. Din acest motiv, sustin mosnenii, contractul de donatie a fost lovit de nulitate absoluta inca din 1945, iar judecatoarea Gavrila a ignorat un principiu fundamental de drept, al autoritatii lucrului deja judecat.
Din toate documentele depuse la dosar reiesea evident faptul ca, pe de o parte, Fundatia "Patrimoniu" a Academiei Romane nu avea calitate procesuala activa pentru a formula plangeri impotriva hotararilor comisiilor locale, iar pe de alta parte, faptul ca Academia nu are nici un drept asupra terenurilor in discutie.
In consecinta, Obstea mosnenilor Buzoieni s-a constituit parte civila "cu prejudiciul material rezultat din afectarea drepturilor noastre in valoare de 95.000.000 de euro, calculati la valoarea de 5.000 euro/hectar de padure, urmand sa ne majoram pretentiile si cu contravaloarea beneficiului nerealizat din impiedicarea de catre numita Gavrila Maria Macrina a exploatarii bunului nostru stramosesc de la data pronuntarii sentintei nr. 826/21.06.2007".
Academicienii recunosc ca n-au acte
Efortul transarii prin tribunal a litigiului cu Obstea mosnenilor buzoieni este urmarea mandatului dat de Academie Fundatiei "Patrimoniu" si de angajamentul luat de aceasta ca va obtine toate terenurile aflate in litigiu.
Astfel, in adresa nr. 1056/12.05.2005 presedintele si vicepresedintele Fundatiei "Patrimoniu", Cristian Hera, si, respectiv, Alexandru Bogdan, se adreseaza presedintelui Academiei Romane si membrilor Biroului Prezidiului: "Va multumim si cu acest prilej pentru sprijinul si increderea pe care ni le acordati permanent in realizarea dezideratului comun referitor la retrocedarea in totalitate a terenurilor agricole si forestiere care au apartinut Academiei. (…) In acest sens, va rugam cu deosebit respect sa luati cunostinta de faptul ca activitatile noastre se desfasoara in mod corespunzator, dar ca exista si unele dificultati majore, prin ambiguitatile recentei Legi nr. 564/9 decembrie 2004(…)" (vezi facsimil).
In adresa din 2005, sefii Fundatiei "Patrimoniu" afirma ca legea le provoaca "imense dificultati interpretative": "Mai ales cand ni se cer documente doveditoare care in mai multe cazuri (…) lipsesc cu desavarsire, atat din arhivele Academiei Romane, cat si din Arhivele Statului, inclusiv din arhivele unor tribunale in care au fost legalizate unele acte de donatie (de exemplu donatiile surorilor Maican)".
Textul se incheie apoteotic: "Cu toate aceste conditii dificile si speciale, va asiguram domnule presedinte si distinsi membri ai Biroului Prezidiului Academiei Romane ca sub coordonarea dumneavoastra vom reusi sa aducem din nou in patrimoniul agrosilvic privat al Academiei Romane toate suprafetele respective, chiar daca retrocedarile (…) vor trebui sa cuprinda negocieri profesionale".
Vasile Lupu, mandatat sa faca lobby la premierul Tariceanu
Despre genul special de "negocieri profesionale" aflam din nota trimisa de presedintele Academiei, Ionel Haiduc, autorului "Legii Lupu", juristul Vasile Lupu. Angajat ca jurist de catre Fundatia "Patrimoniu", acesta este rugat sa intervina pe langa premierul Tariceanu in favoarea Academiei: "Conducerea Academiei Romane il solicita pe domnul dr. jurist Vasile Lupu, personalitate recunoscuta pentru eforturile depuse in scopul restituirii proprietatilor agrosilvice, (…) sa prezinte in fata primului ministru al Romaniei, domnul Calin Popescu Tariceanu, situatia reala a blocarii de peste un an si jumatate a retrocedarii a peste 30.000 (treizeci mii) hectare de paduri".
In text se recunoaste faptul ca Academia Romana a intervenit oficial in perioada 2005-2006 la conducerile Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, a Regiei Nationale a Padurilor – ROMSILVA, a Institutiei Prefectului judetului Buzau, "inclusiv intrevederi de lucru, care insa, din pacate, au ramas fara rezultat".
"Academia n-a avut nici un metru de pamant in Penteleu"
Presedintele Obstii mosnenilor buzoieni, explica motivele actiunilor de acest gen ale Fundatiei "Patrimoniu" a Academiei, cat si cauzele "dificultatilor" intampinate in eforturile de intrare in posesie:
"In Monitorul Oficial, Partea I, nr. 260/8.11.1948, a fost publicata Decizia Consiliului de Ministri nr. 1486/1948 cuprinzand bunurile mobile si imobile cu caracter agrosilvic si care au fost trecute in folosinta unor ministere si institutii publice. Adevarata durere si marea problema a Fundatiei «Patrimoniu» a Academiei, in fond, a unor distinsi membri ai ei, este ca in nici una din cele 61 de pozitii de proprietati din decizia din 1948 nu figureaza macar un metru patrat de suprafata de padure din zona complexului Penteleu din Muntii Buzaului. De aceea nu au depus la dosar documentele in totalitate si tot de aceea au dorit sa scoata cu orice pret din joc Obstea mosnenilor buzoieni."
» Prelungiri nejustificate
La 5 octombrie 2007, Inalta Curte de Justitie si Casatie a amanat pronuntarea unei hotarari asupra cererii de stramutare de la Tribunalul Buzau a procesului cu Obstea mosnenilor, pentru data de 28 ianuarie 2008, acordand, astfel, un "respiro" Fundatiei "Patrimoniu" ca sa mai caute prin arhive.
