Sintagma apartine psihologului american Abraham Maslow si merita luata in seama fiindca – fie-ne iertata severitatea – insamanteaza in sufletele celor neavizati o primejdioasa deruta. Iata ce spune psihologul. Vom incerca sa redam cu cuvintele noastre. Oamenii aflati intr-un asemenea proces tind sa fie niste animale bune, cu un foarte sanatos apetit, bucurandu-se de ei insisi, fara sa acuze nici un regret, rusine sau jena. Au o pofta de mancare constanta, pot dormi bine, se bucura de viata lor intima fara a asimti nici o inhibitie. Acesti oameni sunt de asemenea niste fiinte spontane care se caracterizeaza prin simplitate si naturalete, nu sunt complecsi si nu despica firul in patru. Oamenii care-si actualizeaza sinele nu fac analize inutile si din acest motiv pot sa traiasca mult mai mult decat semenii lor. De asemenea, aceiasi oameni sunt deasupra conventiilor iar sistemul lor etic poate sa-i contrarieze pe al celorlalti. Oamenii care-si actualizeaza sinele au de aceea o remarcabila libertate si nu se lasa afectati de opinia curenta.
Toate aceste lucruri suna frumos si avand in vedere inclinatia americanilor spre pragmatism si admiratia noastra pentru ei chiar ca ne simtim tentati sa imbratisam fara multe ezitari o asemenea doctrina. Problema care se pune este insa de alta natura. Oare aceasta actualizare a sinelui nu e pana la urma o negare sofisticata a tot ce inseamna cultura, educatie, chiar credinta? Oare nu ne aflam in fata unei metode abile de-a anula antropologia crestina aducand in locul acesteia un amestec de teorii care il bulverseaza pe om, asa cum tot ce este sincretic nu are cum sa faca bine, ci slujeste celui mai perfid idol al lumii contemporane, confuzia?
stim din filosofie ce este sinele, palierul suprem si ultim al omului pe care acesta nu-l poate constientiza si traieste o viata intreaga sub atractia sa. Sinele realizat, de aceea, poate fi identic cu obtinerea mantuirii. In hinduism reprezinta trecerea de la jivatma la Atma iar in ontologia clasica e insasi Fiinta, spiritul absolut dincolo de accidentele individuale. Prin urmare actualizarea sinelui, sub acoperamantul unei formulari cu pretentii, nu reprezinta altceva decat o psihologizare destul de stangace, sa nu zicem chiar grosolana, a ceea ce in platonism si hegelianism este de fapt realizarea sinelui, deci identificarea cu principiul spiritual care ne guverneaza.
Nu ne actualizam sinele ca sa avem o digestie buna, sa nu suferim de insomnii si sa sfidam morala clasica. Ne realizam sinele pentru a fi mai aproape de ingerul pazitor.
