Presedintele Parlamentului European explica miza primului euroscrutin din Romania
Aflat azi intr-o vizita oficiala la Bucuresti, presedintele Parlamentului European Hans-Gert Poettering explica pentru "Romania libera" miza primelor euroalegeri care vor avea loc pe 25 noiembrie.
» Domnule presedinte, vizitati Romania in mijlocul unei situatii politice tulburi postaderare. Care este mesajul dvs. pentru clasa politica romaneasca?
— Mai intai o observatie personala: am fost ales in Parlamentul European in 1979, in timpul primelor alegeri directe. La acea vreme nici nu visam ca in mai putin de 30 de ani zece tari din fostul bloc comunist vor deveni state membre ale Uniunii Europene si ca in calitate de presedinte al Parlamentului European voi face o calatorie in Romania, o tara care in curand organizeaza primele alegeri europene. As fi considerat ca e un vis frumos, dar nerealist in aceasta viata. In numele Parlamentului European, intentionez sa aduc un mesaj universal, care se adreseaza atat politicienilor, cat si cetatenilor din Romania. Vreau sa profit de fiecare ocazie ce mi se ofera pentru a face apel la participare in aceste prime alegeri europene si sa explic de ce este important pentru Romania si pentru romani. Decizia pe care o luati pe 25 noiembrie va influenta viata de zi cu zi a cetatenilor din tara dvs. Alegerile europene chiar conteaza. Acesta este mesajul meu.
» Guvernul a amanat euroalegerile din luna mai pentru noiembrie, iar acum observam un interes foarte redus pentru acest scrutin, atat din partea politicienilor, cat si a populatiei. Concret, de ce sunt importante aceste alegeri?
— Sunt convins ca este una dintre cele mai importante decizii politice pe care le veti lua. Tot mai multe chestiuni se decid acum la nivel european. Parlamentul European a obtinut in ultimii 30 de ani competente substantiale. La ora actuala, 75% din legislatia europeana este deja adoptata in regim de codecizie, unde Parlamentul European joaca un rol egal cu Consiliul de ministri. O data cu adoptarea Tratatului de Reforma, codecizia va fi extinsa la aproape 100% din legislatie, inclusiv agricultura. Deciziile legate de buget, de fondurile structurale si de coeziune, atat de importante pentru noile state membre, sunt luate de Parlament. Europarlamentarii romani fac deja parte din acest important proces decizional. Cred ca este in interesul dumneavoastra sa le dati un mandat puternic pentru aceasta participare. Ei va vor reprezenta si va vor apara interesele. Iar aici autoritatile din Romania au o raspundere speciala, mai ales ca acum au loc primele alegeri europene. In urmatoarele saptamani trebuie sa faca tot ce le sta in putere pentru a transmite mesajul catre cetatenii Romaniei ca alegerile europene conteaza cu adevarat si cat de important va fi ca la vot sa participe cat de multi romani cu putinta. Ca presedinte al Parlamentului European, vreau sa asist in aceasta sarcina importanta.
» Cat de relevante sunt succesul reformei Justitiei, rezultatele in lupta anticoruptie si functionarea statului de drept in Romania din perspectiva valurilor urmatoare de aderare? Nu este si o chestiune de credibilitate pentru UE, dupa ce a primit Romania in 2007, nu in 2008?
— Este foarte important pentru un nou stat membru sa continue eforturile de reforma pentru a atinge standardele europene. Fiecare tara isi ia angajamente in procesul de negociere, care trebuie indeplinite. Acest lucru este valabil atat inainte de aderare, cat si dupa. Este un proces continuu. Sunt sigur ca Romania isi va indeplini angajamentul de a atinge standardele europene in domeniul judiciar si in combaterea coruptiei in anii ce urmeaza.
» Transparenta si responsabilitatea actului politic sunt inca problematice in Romania. Ce parere aveti fata de practica votului secret in Parlament?
— Pot doar vorbi pe baza experientei mele in Parlamentul European. Acolo am convenit sa existe doar un numar mic de cazuri in care se voteaza secret. Majoritatea se refera la chestiuni de personal, cand avem nominalizari pentru diferite posturi. Consider ca aceasta este o prevedere adecvata pentru Parlamentul European.
» Spuneati ca, dupa adoptarea Tratatului de Reforma, Parlamentul European va avea puteri codecizionale totale alaturi de Consiliul de ministri. Care va fi rolul parlamentelor nationale?
— Sunt convins ca cresterea rolului Parlamentului European la rangul de co-legislator pe picior egal cu Consiliul este pozitiva. Este, inainte de toate, o chestiune de democratie in Uniunea Europeana. Spun asta nu pentru ca institutia pe care am onoarea sa o conduc castiga importanta, ci pentru ca cred cu tarie in conceptul Uniunii Europene ca fiind o comunitate de state si popoare. Parlamentul European coopereaza intens cu parlamentele nationale. Consideram ca este important sa avem un dialog continuu cu colegii nostri la nivel national. Iar pentru a realiza acest lucru, de cateva ori pe an organizam o intrunire la Bruxelles intre Parlamentul European si parlamentele nationale pentru a discuta problemele importante ale momentului. Abia cu cateva zile in urma a avut loc o astfel de intrunire pe tema schimbarilor climatice. S-a creat o platforma importanta unde putem prezenta in interactiune directa intregii Comunitati punctele noastre de vedere asupra problemelor importante. Este telul meu, ca presedinte al Parlamentului European, sa intaresc aceasta cooperare si sa o fac si mai apropiata.
» Cand va fi mai bine reglementata activitatea lobbistilor pe langa Parlamentul European si Comisie?
— Lobbistii, inclusiv ONG-urile, reprezinta un spectru larg de opinii si interese. Fac parte din dialogul politic la Bruxelles, precum si in statele membre. Desigur, parlamentarii trebuie sa-si pastreze independenta. In Parlamentul European, am introdus in regulamentul nostru un Cod de conduita pentru lobbisti, care stabileste regulile privind activitatea lor.
Presedinte dupa 28 de ani
De formatie avocat, crestin-democratul german Hans-Gert Poettering face parte din familia politica a popularilor europeni, cel mai numeros grup din Parlamentul European, al carui presedinte a fost intre anii 1999 si 2006. In ianuarie 2007 a fost ales presedinte al Parlamentului European, succedandu-i socialistului Josep Borrell in cadrul intelegerii dintre cele doua mari partide europene de a avea o rotativa la conducerea legislativului european. Are in spate o cariera de europarlamentar de 28 de ani, fiind ales prima data in 1979 in forul european, in cadrul primelor alegeri directe organizate in cele noua state membre de la acea vreme: Belgia, Danemarca, Franta, Republica Federala Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda si Marea Britanie.