Fermierii romani sunt din ce in ce mai atrasi de oportunitatile oferite de asocierile in cooperative. In Romania functioneaza deja cateva zeci de cooperative agricole, avand o sfera de activitate extrem de diversa, de la cultura cerealiera, legumicultura, comercializarea cerealelor, apicultura pana la achizitii si vanzari de carne de porc, procesarea carnii de pasare sau chiar comercializarea oualor de prepelita. Alte cooperative agricole de productie se ocupa de piscicultura si valorificarea pestelui sau de cresterea porcilor.
Initiativele nu lipsesc, iar oportunitatile de desfacere a produselor si capacitatea mai mare de negociere au condus la cresterea numarului de asocieri. Astfel, numai in domeniul apicol functioneaza, conform datelor Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, un numar de 18 asociatii de profil. La inceputul acestui an, mai multe cooperative s-au grupat pentru o mai buna organizare in Uniunea Cooperativelor Agricole Apicole.
Un alt exemplu, in judetul Buzau, un grup de 20 de membri fondatori au pus bazele unei "cooperative generale" care, spun ei, este o noutate in Romania. La scurt timp, alti 200 de fermieri s-au aratat deja interesati sa adere la aceasta forma de asociere.
"Aceasta este prima cooperativa agricola din Romania care nu este sectoriala. Nu se inscriu numai agricultori din domeniul cultivarii de legume si fructe sau numai din zootehnie, ci se pot inscrie fermieri din orice domeniu al agriculturii. Este o coperativa generala", afirma Joaquim Gonzalez, unul dintre membrii fondatori, citat de Mediafax.
De origine spaniola, Gonzalez a venit in Romania in anul 2004, cu dorinta sa dezvolte o asociatie in domeniul cresterii caprelor.
"Mi s-a spus atunci ca nu pot constitui o asociatie, pentru ca romanii nu vor, dar am facut 12 asociatii. La fel si cu cooperativele. Se spune ca nu se poate, dar nu este deloc asa, agricultorii sunt deschisi. De la primariile din zona stim deja ca 200 de fermieri vor sa se inscrie la cooperativa noastra. Agricultorii sunt interesati, pentru ca in loc sa cumperi un sac cu ingrasamant, cooperativa cumpara mult mai mult si astfel obtii un pret mai bun. Ideea este sa dezvoltam un sistem integrat, de la productie pana la vanzarea pe piata interna si chiar si la export", spune Gonzalez.
Prima investitie a asociatiei va fi intr-o crama din zona Pietroasele, care ar putea avea o capacitate de procesare de pana la trei milioane de litri de vin, in functie insa de cati membri va avea cooperativa si de suprafetele cultivate cu vita-de-vie de localnici.
In Uniunea Europeana, cooperativele agricole s-au dovedit cele mai performante organizatii ale fermierilor, acestea beneficiind de o serie de facilitati din partea statului. Italia, spre exemplu, are in jur de 30.000 de societati de tip cooperatist, incepand de la culturile de camp si pana la fermele de crestere a animalelor.
In cazul unei alte cooperative, Muntenia, care are 320 de membri cu activitati in domeniul cresterii porcinelor, planurile de dezvoltare vizeaza investitii in ferme si abatoare.
Modul de functionare al acestui tip de cooperativa este urmatorul: fermierul realizeaza investitia, ajutat fiind de cooperativa cu un proiect standard, servicii de consultanta, sprijin in obtinerea creditului bancar si garantarea investitiei.
Dupa finalizarea fermei, investitorul este unic proprietar, iar cooperativa ofera servcii de asistenta tehnica si veterinara, de furnizare a materiei prime si de desfacere a produselor, in schimbul unor comisioane.
"Avantajele cooperativei sunt, de exemplu, asigurarea serviciilor veterinare, obtinerea materiei prime la un pret mai bun, intrucat creste cantitatea achizitionata", a declarat pentru Mediafax presedintele cooperativei Muntenia, Mihai Lungu.