In 2005, a avut loc la Institutul francez al presei din Paris un seminar dedicat criticii literare jurnalistice franceze. Observatiile facute aici sunt extrem de actuale si in ceea ce priveste critica jurnalistica din Romania. Christophe Kantcheff, unul dintre animatori, constata inainte de orice incidenta economicului asupra acestui exercitiu intelectual. Din pricina scaderii in numar a cititorilor de ziare, critica coboara la nivelul articolelor de promovare, iar intensificarea productiei editoriale determina o multiplicare a numarului de recenzii concomitenta cu micsorarea spatiului tipografic acordat fiecareia in parte. Se scrie cate putin despre multe. Criticul iti spune, intr-o logica a consumului, numai ce carti sa cumperi; nu ridica probleme cititorului (ce, parca cititorul mai are chef de probleme in plus? Mie spune-mi, nene, daca e o carte buna sau proasta si gata). Mai mult, pentru a vinde, o publicatie, fie ea si culturala, trebuie sa creeze evenimente. O carte va fi comentata ca eveniment, calitatea textului fiind lasata in plan secund. Cineva spunea ca astazi e mai interesant ce spune autorul despre cartea lui decat ceea ce spune cartea insasi. Aceasta din urma ramane un pretext. Francoise Benhamou vorbeste despre absorbirea criticii de catre star-system intr-o carte din 2002 ("Economia Star-system-ului"). Acesta este pe cale de constituire si in Romania, pe masura ce editurile intra in retele mediatice capabile sa promoveze produse editoriale sub forma de eveniment. Toata plasa aceasta care acopera textul ii sufoca vocatia publica. E ca in fotbal: nimeni nu stie cum joaca Chivu, dar toata lumea stie, saptamana de saptamana, cine e iubita lui.
