» Cresterea temperaturii va determina in Romania o declansare timpurie a ciclului de vegetatie primavara si o prelungire a acestuia, toamna", afirma Roxana Bojariu, cercetator pentru Organizatia Mondiala a Meteorologiei.
» Modificarile vor schimba, probabil, configuratia culturilor agricole, facand necesara introducerea de noi soiuri.
» Bojariu avertizeaza ca, din cauza incalzirii globale, oamenii vor fi mai vulnerabili fata de virusi, iar 60% din speciile de animale alpine ar putea disparea.
Roxana Bojariu sustine ca incalzirea globala este un fapt demonstrat stiintific, iar gravitatea acestui fenomen este de 9 pe o scara de la unu la zece.
» Romania libera: Care sunt efectele schimbarii climatice?
Roxana Bojariu: Incalzirea globala nu inseamna incalzire uniforma. Observatiile din ultimele decenii arata ca Arctica se incalzeste la o rata dubla, comparativ cu alte regiuni. Rata de crestere a temperaturii in Europa este mai mare decat media globala. Cresterea temperaturii modifica ciclul de vegetatie actual, cu impact direct asupra agriculturii. Managementul resurselor de apa si energie este influentat de modificarile in precipitatii, datorate schimbarii climei. Analizele arata ca precipitatiile vor creste cantitativ in unele regiuni (nordul Europei, Asiei, coasta de est a Americii de Nord, Argentina) si vor scadea in altele (regiunea din jurul bazinului mediteraneean), punand probleme legate de gestiunea resurselor de apa. Schimbarea climei aduce modificari in flora si fauna specifica diferitelor regiuni ale planetei cu impact asupra surselor de hrana si materii prime ale omenirii.
» Cu ce consecinte ?
Unele specii de animale sunt amenintate cu disparitia. Un exemplu este cel al ursului polar – gheata arctica, teritoriul unde se reproduce si vaneaza, se diminueaza in anotimpul cald din ce in ce mai mult. Daca ritmul actual al incalzirii continua, gheata arctica va disparea total, in timpul verii, pana la mijlocul acestui secol. In zona alpina europeana se estimeaza ca 60% din specii vor disparea pana la sfarsitul secolului XXI. Schimbarea climatica va creste vulnerabilitatea oamenilor fata de virusi necunoscuti lor pana acum, adusi de deplasarea spre nord a unor specii de animale ce actioneaza ca vectori ai acestor microorganisme.
Vor aparea noi provocari geopolitice, legate de schimbarea climei. Diminuarea ghetii arctice deschide noi cai de transport si pune probleme in delimitarea apelor teritoriale intre statele riverane Oceanului Inghetat, o regiune bogata in petrol si gaze naturale.
Frecventa alunecarilor de teren va creste dramatic
» Cum este afectata Romania?
Temperatura aerului va creste atat vara, cat si iarna. Modificarile aduse de cresterea temperaturilor vor schimba, probabil, configuratia culturilor agricole, facand necesara introducerea de noi soiuri. In Romania, schimbarea climei va insemna si o crestere a frecventei si intensitatii unor fenomene extreme. Seceta, valurile de caldura si inundatiile vor constitui principalele provocari carora va trebui sa le facem fata prin masuri de adaptare gandite regional. De exemplu, regiunile sudice ale tarii sunt deja expuse unui fenomen de aridizare, care va continua si in viitor. Tendinta de diminuare a grosimii stratului de zapada, deja observata in vestul si nord-estul tarii si care ar putea sa se amplifice in viitor, aduce probleme in gestiunea rezervelor de apa, rezerve care in regiunea noastra sunt amenintate de evolutia viitoare a efectelor schimbarii climei. Este de asteptat ca litoralul Marii Negre, care este deja o regiune vulnerabila, din cauza interventiei umane prilejuite de amenajarile portuare si modificari pe cursul Dunarii, sa devina si mai expus riscurilor climatice. Regiunile de deal si munte sunt si ele expuse impactului schimbarii climei, frecventa avalanselor si a alunecarilor de teren putandu-se modifica dramatic.
» Cum vor arata iernile romanesti?
In contextul incalzirii globale, exista o tendinta, in ultimele decenii, ca iernile din Romania sa devina mai putin aspre, cu temperaturi mai ridicate decat ce se considera a fi norma climatica pana acum, si cu un strat de zapada redus. Semnalul schimbarii este mai puternic in regiunile extracarpatice. Studiile sugereaza ca aceasta tendinta va continua si in urmatoarele decenii. Trebuie insa mentionat ca exista si variabilitate climatica naturala. Desi exista fluctuatii de la o iarna la alta si tendinta de a inregistra ierni mai blande, nu inseamna ca in fiecare iarna de acum incolo se vor inregistra temperaturi din ce in ce mai mari. Cresterea temperaturii medii va determina o declansare timpurie a ciclului de vegetatie primavara si o prelungire a acestuia toamna.
Cate un grad in plus la fiecare 25 de ani
» Exista sceptici care considera incalzirea globala doar un concept, fara baza reala.
Conform estimarilor, temperatura medie globala va creste, pana la sfarsitul secolului, cu 1,8-4°C. Nivelul oceanului planetar va creste cu 0.2-0.6 m, expertii neexcluzand valori care sa ajunga pana la un metru.
Schimbarea climatica este un fapt al realitatii, studiat cu metode verificabile, ale caror rezultate sunt permanent validate in comunitatea stiintifica mondiala. Exista, uneori, exagerari sau greseli in interpretarea rezultatelor stiintifice, de-o parte si de alta a baricadei. "Datorita incalzirii globale, Pamantul va fi de nelocuit in urmatoarele decenii", zic unii. "Nu exista incalzire globala actuala si daca da, cauza ei nu sta in actiunile umane", zic altii. Rezultatele stiintifice arata ca incalzirea globala isi va pune amprenta asupra sistemului si in viitor, iar cauzele actuale ale schimbarii sunt legate de emisiile necontrolate ale gazelor cu efect de sera, ca urmare a activitatilor umane.
» Cat de dramatic este fenomenul?
Pe scara de la 1 la 10, as spune ca gravitatea fenomenului poate fi notata cu 9. Omul, ca specie, a supravietuit de-a lungul timpului, adaptandu-se cu succes conditiilor de mediu. Nu trebuie insa sa uitam ca dezvoltarea cea mai spectaculoasa a speciei a coincis cu perioada de relativa stabilitate climatica a Holocenului (aproximativ ultimii 11.000 de ani). Strategiile de adaptare, mai ales pe termen scurt – cateva decenii – sunt vitale. Schimbarea modului de viata, pentru a ne adapta schimbarii climatice, inseamna de fapt o modificare de abordare culturala. Trebuie sa depasim ideea ca omul e stapanul naturii si sa reinvatam sa ne integram organic in mediu. Mutatia culturala poate porni de la lucruri aparent minore: o mai mare grija in folosirea energiei electrice si a resurselor de apa, dar si in activitatile economice.
Zece ani fierbinti
» Este fenomenul incalzirii globale unul ireversibil?
Estimarile arata ca, in ipoteza – putin probabila – a "inghetarii" emisiilor gazelor cu efect de sera la nivelul actual, incalzirea globala isi va continua evolutia cateva sute de ani, pe de-o parte, datorita timpului mare de rezidenta al dioxidului de carbon in atmosfera, iar pe de alta parte datorita proceselor declansate in componentele geosistemului, caracterizate de scari mari de timp (oceanul planetar). Principalul gaz cu efect de sera este reprezentat de vaporii de apa. Alte gaze radiativ-active importante sunt dioxidul de carbon, metanul, oxidul de azot si compusii carbonului cu clorul si fluorul. Pe termen lung, rolul dioxidului de carbon va deveni predominant, mai ales pentru ca timpul sau de rezidenta in atmosfera este de ordinul mai multor sute de ani. Exista un efect de sera natural, care sporeste cu aproape 33°C temperatura medie globala la suprafata terestra, fata de cazul in care n-ar exista atmosfera cu gaze radiativ-active (adica de la -18°C la 15°C).
» Care este principalul pericol?
Efectul de sera natural a facut posibila dezvoltarea vietii pe planeta. Cantitatea de dioxid de carbon din atmosfera a crescut cu peste 35% fata de epoca preindustriala si a atins cel mai mare nivel din ultimii 650.000 de ani, ca urmare a activitatilor umane, contribuind la intensificarea efectului de sera. Din primii 12 ani considerati cei mai caldurosi, la nivel global, in secolul XX, 11 s-au inregistrat in ultimii sai zece ani (1996-2005). Anii 1998 si 2005 au fost cei mai caldurosi in ultima suta de ani, iar 2007 s-ar putea sa-i depaseasca.
Portret
Invitata la numeroase universitati
Roxana Bojariu a lucrat in cadrul unui program coordonat de Organizatia Mondiala a Meteorologiei si de Programul Natiunilor Unite pentru Mediu.
Cercetatorul a fost unul dintre autorii principali ai raportului intocmit de Comisia Interguvernamentala pentru Schimbarile Climatice, creata in 1988 pentru a evalua schimbarile climatice si impactul acestora asupra geosistemului. Acest proiect a fost redactat de specialisti recunoscuti de comunitatea stiintifica mondiala. Cercetator la Administratia Nationala de Meteorologie, Roxana Bojariu a fost unul dintre autorii principali ai celui de-al patrulea raport – aparut anul acesta – al Comisiei.
Bojariu a avut o bursa postdoctorala NATO la "Universitatea Complutense" din Madrid si a fost cercetator-invitat la "Joint Research Center", Italia, "Laboratoire de Meteorologie Dynamique du CNRS", Paris, "Universidad de Vigo", "The Abdus Salam International Center for Theoretical Physics", Trieste.
