Dumnezeu revine in politica: presedintele Frantei isi intrerupe vacanta pentru a participa la funeraliile cardinalului Lustiger, democratul Barack Obama, candidatul de culoare la presedintia Statelor Unite spune ca "Dumnezeu nu apartine republicanilor". Vladimir Putin reunifica Biserica Ortodoxa Rusa cu cea a diasporei rusesti, spre a-i creste influenta internationala. In numele lui Allah, Mahmud Ahmadinejad construieste centrale atomice si vorbeste de "stergerea Israelului de pe harta". Intre fanatism religios si calcul politic, referintele la Dumnezeu raman un magnet puternic pentru orice politician abil. Mai ales pentru dictatori "in nuce".
Amurgul zeilor a fost amanat. Dupa mai bine de doua secole in care politica internationala gravita in jurul unor probleme eminamente laice – razboi, revolutie, justitie sociala, rasa, identitate nationala –, ideile religioase au revenit pe scena mondiala, spre stupoarea intelectualilor occidenali, constata profesorul Mark Lilla in articolul "Politica lui Dumnezeu" publicat in New York Times Magazine. "Am ajuns azi din nou in punctul in care problemele noastre se aseamana mai degraba cu cele ale secolului 16, fiind prinsi in revelatii concurente, puritate dogmatica si datorie divina. Noi, cei din Vest, suntem surprinsi si nedumeriti. Desi avem propriii fundamentalisti, ni se pare de neinteles ca ideile teologice sa mai poata isca pasiuni mesianice, lasand societati intregi in ruina. Credeam ca nu mai posibil, ca oamenii au inteles sa separe problemele religioase de cele politice, ca fanatismul a murit. Ne-am inselat."
Ahmadinejad, profetul nuclear
Cel mai facil exemplu de fanatism religios in politica internationala actuala este fara dubiu "profetul nuclear" Mahmud Ahmadinejad, poreclit astfel de cotidianul britanic The Independent. Voce a unui regim islamic unde ayatolahii sunt puterea suprema in stat, iar islamul inseamna stat, Ahmadinejad este convins ca Holocaustul a fost un "mit". Construind nestingherit noi si noi reactoare nucleare in ciuda eforturilor cu jumatate de masura ale Consiliului de Securitate al ONU, Ahmadinejad da fiori reci comunitatii internationale cu declaratiile sale belicoase la adresa Israelului. In 2005, la scurt timp dupa alegerea sa, el declara ca "Israelul este o pata rusinoasa in lumea musulmana" si ca atare trebuie "sters de pe harta". In scrisoarea deschisa adresata presedintelui George W. Bush, presedintele Iranului anunta sfarsitul lumii occidentale si victoria Islamului: "Liberalismul si democratia de tip occidental nu au reusit sa realizeze idealurile umanitatii. Azi, aceste doua concepte au esuat. Fie ca ne place sau nu, lumea graviteaza in jurul credintei in cel Atotputernic si vointa lui Allah va domina totul."
Putin, mai presus de Dumnezeu
Pe modelul expansiunii energetice, Vladimir Putin pare sa lucreze si la expansiunea Bisericii Ortodoxe Ruse. Pe 17 mai 2007 mii de credinciosi rusi au asistat la Catedrala Isus Mantuitorul din Moscova la ceremonia de reunificare a Bisericii Ortodoxe Ruse cu Biserica Ortodoxa Rusa din Strainatate, avand sediul la New York.
"Chiar daca ritualul somptuos a fost un eveniment emotionant si plin de piosenie, reunificarea are in mod clar rezonante politice, Biserica Ortodoxa Rusa fiind tot mai mult un simbol si o proiectie a nationalismului rus", scrie Time Magazine.
Ca o confirmare a acestui fapt, Patriarhul Alexei i-a multumit in primul rand lui Vladimir Putin si abia apoi lui Dumnezeu pentru reunificare.
Intr-o conferinta de presa din luna februarie, liderul de la Kremlin compara "confesiunile traditionale ale Rusiei" cu scutul ei nuclear, ambele fiind "componente care intaresc statalitatea Rusiei si creeaza preconditiile necesare pentru securitatea interna si externa a tarii". Termenul "confesiuni traditionale" se refera in limbajul oficialilor rusi la Biserica Ortodoxa Rusa. Intrebat in timpul unei vizite la o manastire rusa despre separatia dintre Biserica si stat, Putin a raspuns "desigur ca avem o separatie intre Biserica si stat. Dar in sufletele oamenilor, ele sunt impreuna."
Votul credinciosilor, la mare pret
In democratiile occidentale, separatia Bisericii de stat este o realitate istorica.
Cu toate acestea, votul comunitatilor religioase este esential in ciclurile electorale, mai ales in sudul SUA, numit "centura Bibliei". Republicanii si-au adjudecat in mod traditional electoratul religios, dar si voci din tabara democratilor, precum senatorul de culoare Barack Obama. La o conferinta "progresiv evanghelica" in iunie 2006, Obama le-a spus posibililor votanti ca "Dumnezeu nu apartine Partidului Republican."
In aceeasi logica electorala, actualul presedinte al Frantei Nicolas Sarkozy si-a intrerupt vacanta pe care o petrecea in SUA pentru a participa la funeraliile cardinalului Jean-Marie Lustiger, arhiepiscopul Parisului. In 2005, pe cand era ministru de Interne, Sarkozy a starnit o controversa cu ideea sa de a finanta moscheile de pe teritoriu francez de la bugetul de stat, pentru a stopa finantarile de la organizatii teroriste sau state care sprijina terorismul.
Francezii s-au revoltat insa, considerand ca acest plan ar dinamita separatia dintre stat si institutiile religioase.