Poate ca nu e cu adevarat important ce manca la micul dejun nu stiu ce scriitor celebru. Dar, cand vine vorba de abisala Sylvia Plath, orice ii poate "traduce" temperamentul vulcanic devine interesant. In octombrie, cand poeta americana ar fi putut implini 75 de ani daca nu ar fi ales moartea sub un "clopot de sticla", va aparea o carte cu desene si schite inedite gasite prin 1996 in podul casei parintilor ei (cum altfel?). Cartea, intitulata "Eye Rhymes: Sylvia Plath’s Art of the Visual", aduna scrisori ilustrate pe care autoarea superbului poem "Lady Lazarus" le-a scris cand avea 7 ani, schite din caietele ei de scoala, portrete, fotografii si tablouri de pe vremea cand era studenta la Arte la Smith College. Inclusiv un autoportret pe care eu una as vrea sa-l vad, dupa ce i-am citit poezia cu accente autobiografice hard. Dupa 20 de ani, s-a dedicat exclusiv scrisului, abandonand aceasta pasiune care cine stie unde ar fi dus-o. Poate pe culmile gloriei si departe de moarte. Desi nu stiu cum ar putea cineva sa ecranizeze "The Bell Jar" ("Clopotul de sticla"), magnificul roman al Sylviei Plath, iata ca s-a gasit cineva s-o faca din nou, dupa tentativa suedeza din anii ‘80. Rolul principal va fi interpretat de Julia Stiles, care e si producatoarea filmului, ma intreb daca o va face la fel de bine ca Gwyneth Paltrow in pelicula biografica "Sylvia" din 2003. Daca romanul lui Süskind, cu un vizual baroc imposibil de prins cu exactitate in imagini, a "dat" un film destul de bun, sa speram ca si "Clopotul de sticla" va intra pe mainile unui regizor dibaci care nu-l va mutila.