După transferul contribuţiilor sociale către angajaţi, piaţa muncii va fi bulversată din nou, odată cu reforma pensiilor, la care se lucrează de mai bine de un an. Angajaţii vor fi supuşi, curând, unui nou experiment menit a le mai stoarce ceva bani pentru bugetul de pensii. Pe de altă parte, şi angajatorii ar putea fi nevoiţi să cotizeze iar către acest buget, ne-au declarat surse avizate. Acestea au oferit, pentru „România liberă“, câteva scenarii aflate în lucru în laboratoarele în care se coace noua lege. Reamintim că ministrul Muncii a anunţat că nu va da nici un fel de detalii asupra proiectului până când acesta nu va fi lansat în dezbatere publică, peste o lună.
Reforma pensiilor este o chestiune extrem de complexă, cu implicaţii profunde asupra sistemelor de salarizare şi ajutoare sociale. Sunt necesare multe studii de impact ale măsurilor care urmează să fie implementate şi există temeri profunde că nu se va proceda astfel. Deşi se presupune că PSD este orientat spre o doctrină socială, în realitate ignoră sindicatele atunci când impune măsuri cu impact semnificativ asupra pieţei muncii. Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, spune că partenerii sociali nu au fost consultaţi în privinţa noului proiect. Acest lucru este confirmat şi de liderul Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin.
Olguţa ne mai pregăteşte ceva
Deşi Guvernul, prin OUG 79, a pus integral în sarcina angajaţilor plata contribuţiilor sociale la pensii şi sănătate (caz unic în UE, care nu a fost încă elucidat în justiţie!), sumele strânse nu sunt de ajuns. Bugetul este încă plin de găuri, iar Puterea caută noi surse pentru a-l cârpi.
Astfel, odată cu noua lege, se va impune „o nouă măsură” menită să acopere total deficitul bugetului public de pensii, după cum a anunţat ministrul Muncii. Olguţa Vasilescu a precizat că prin transferul contribuţiilor s-a acoperit deja 56,4% din acest deficit.
Aşadar, e nevoie de aproape aceeaşi sumă ca să poată fi acoperită integral gaura de la pensii. “În primul trimestru din 2016 vorbeam de un deficit la bugetul de pensii de 912 milioane de euro, iar acum, în primul trimestru din 2018, vorbim de un deficit la bugetul de pensii de 397,5 milioane de euro. Deci, din start, este o reducere cu 56,4%. Se colectează mai bine. (…) Şi încă o măsură pe care o să o vedeţi şi care va apărea în Legea pensiilor. Am estimat că vom reduce total deficitul la fondul de pensii”, a spus Vasilescu, la RTV.
Deficitul de la pensii, mutat la buget şi la Fondul de Sănătate
Ministrul Muncii nu spune adevărul decât pe jumătate. Mai precis, jumătatea care îi convine. L-am întrebat pe Dumitru Costin, liderul BNS, organizaţie aflată în conflict deschis cu Guvernul după OUG 79, care este realitatea acestor cifre: “Într-adevăr, subvenţiile transferate de bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) s-au redus la jumătate în aprilie 2018 faţă de aprilie 2017 (de la 4,721 miliarde lei la 2,373 miliarde lei), dar BASS nu mai plăteşte CASS pentru pensionari. Conform OUG 79, în 2017 se colectau de la pensionari şi de la BASS pentru pensionari 1,333 miliarde lei lei, iar în 2018 se mai colectează doar de la pensionari 14,672 milioane de lei. Rezultă un deficit creat Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) de 1,318 miliarde de lei. Totodată, pentru a acoperi creşterea bazei de aplicare a CAS, prin OUG 79 s-a redus impozitul pe salarii. În 2017 se colectau 7,956 miliarde lei. În 2018, se mai colectează 6,552 miliarde lei, rezultând un deficit de 1,403 miliarde lei. Cumulat, FNUASS şi bugetul de stat au pierdut resurse în valoare de 2,722 miliarde lei”, a precizat liderul BNS. Rezultă, aşadar, că gaura de la pensii nu a fost acoperită, ci doar transferată pe alte bugete.
Scenarii aflate în lucru la Legea pensiilor
O mare surpriză în noua lege ar putea fi schimbarea modului de calcul al punctului de pensie, au declarat surse avizate pentru Rl.. Astfel, pe viitor, punctul de pensie ar putea fi raportat la salariul minim pe economie, nu la cel mediu, ca în prezent. „O astfel de măsură ar da o nouă lovitură principiului contributivităţii. Ar fi o schimbare majoră, al cărei impact va trebui analizat foarte atent pe fiecare sector de activitate”, spun sursele noastre.
O altă variantă luată în calcul este introducerea unui plafon minim de contribuţie la Pilonul I. Astfel, toţi cei care nu au cotizat minimum 15 ani la sistemul public de pensii ar putea fi scoşi în afara acestuia şi trecuţi în grija autorităţilor locale, ca şi asistaţii social, urmând să primească o indemnizaţie ceva mai mare decât ajutorul minim. Concluzia? Pensia minimă va trebui să fie net mai mare decât ajutorul social, altfel nimeni nu se va mai omorî cu munca, ci va aştepta pomana de la stat.
Totodată, vârsta de pensionare va creşte la 65 de ani la femei şi 67 de ani la bărbaţi. Stagiul complet de cotizare la fondul de pensii va fi de 35 de ani. Totodată, va fi extinsă obligativitatea plăţii contribuţiilor sociale asupra altor categorii, precum zilierii, care în acest moment nu achită nimic.
„Problema de fond este aceea că ajutorul de şomaj ar trebui să fie mai mare decât coşul minim, care, la rândul lui, ar trebui să fie egal cu ajutorul social. De exemplu, dacă coşul minim este 100, ajutorul de şomaj ar trebui să fie cu 75% mai mare. Concluzionând, salariul minim în România ar trebui să fie de cel puţin două ori cât coşul minim, care în prezent este de 1.644 lei lunar. De aici ar trebui să plece calculul pensiilor Or, în prezent, salariul minim brut este 1.900 lei, iar dacă scădem taxele, rămân doar 1.350 lei net”, afirmă specialiştii intervievaţi de RL.
Punctul de pensie stabilit pentru 2020 nu poate fi realizat
Deşi Guvernul va pune presiune maximă asupra angajaţilor pentru a le lua şi ultimul ban din cont, ţinta prevăzută în celebrul program de guvernare pentru 2020 nu se poate realiza. „Pentru a se plăti pensiile calculate în funcţie de un punct în valoare de 1.775 lei este nevoie ca bugetul de pensii să dispună de dublul sumei din prezent. Aşa ceva este imposibil în doi ani”, afirmă sursele noastre. Acestea consideră că celelalte creşteri etapizate ale punctului de pensie vor fi, probabil, atinse.
Pensiile speciale rămân tabu
Ministrul Muncii a precizat că noua lege nu va viza decât pensiile din Pilonul I, întrucât cele speciale se plătesc din alte bugete. Aşadar, cei care primesc pensii speciale de zeci de mii de lei lunar vor rămâne cu toţi banii în cont (ba chiar vor primi majorări la fiecare indexare a salariilor în plată ale omologilor lor), în timp ce angajaţii de rând vor fi obligaţi să cotizeze cu sume din ce în ce mai mari pentru o pensie pe care habar nu au dacă o vor primi peste 20 sau 30 de ani.
„Pensiile ar trebui limitate”
Analiştii intervievaţi de RL consideră că valoarea pensiilor contributive, cât şi a celor de serviciu ar trebui limitată: „Nu este normal ca o persoană să ia o pensie de serviciu de 12 ori mai mare decât cea mai mare pensie plătită cuiva care a contribuit 38-40 de ani în sistem. Totodată, nu este normal ca pensiile speciale să fie indexate în raport cu salariile plătite la zi. E o prăpastie uriaşă între pensiile contributive şi cele speciale şi ultra-speciale. Statul plăteşte de 12 ori mai mult pentru o pensie specială decât pentru una contributivă”.
În prezent, există peste 163.000 de beneficiari de pensii speciale, pentru care statul plăteşte lunar peste 1,5 miliarde de euro. Numărul lor este în continuă creştere. Recent, Senatul a aprobat un proiect prin care primarii şi viceprimarii, precum şi preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene vor primi pensii speciale, la fel ca magistraţii sau foştii militari.