Cetatenii si factorii de decizie din domeniul politicilor publice au dreptate sa fie ingrijorati de schimbarile climatice si de consecintele acestor schimbari. Combaterea modificarilor climei este o provocare uriasa, necesitand o actiune locala, nationala si internationala. Trebuie sa ne asumam urgent si eficient aceasta provocare.
O componenta importanta a atingerii obiectivelor in acest domeniu este reducerea efectelor daunatoare ale transportului asupra mediului inconjurator. Biocombustibilii – cum ar fi bioetanolul si biodieselul, dar si viitoarele generatii de biocombustibil – trebuie sa joace un rol important. Mediul inconjurator profita de fiecare litru de benzina inlocuit cu biocombustibil.
Multe tari ale lumii produc biocombustibil sau sunt pe cale sa o faca. Productia globala creste rapid. La nivel mondial, productia de bioetanol s-a dublat intre 2000 si 2004, iar o noua dublare este asteptata sa survina in 2010.
Pe masura ce stocurile de biocombustibil cresc, politicienii trebuie sa asigure o impartire justa a rezervelor globale intre tarile care produc si tarile care consuma biocombustibili. A crea conditiile necesare unui comert international cu biocombustibili reprezinta cea mai eficienta cale de alocare a resurselor mondiale, deoarece astfel vor fi exploatate avantajele competitionale ale fiecarei tari in parte. Acest principiu se aplica si pietelor emergente de biocombustibili.
in ziua de astazi insa, comertul cu biocombustibili este limitat. Datele furnizate de Conferinta ONU pentru Comert si Dezvoltare arata ca in 2004 doar 10% din productia globala de bioetanol a fost comercializata, ceea ce reprezinta un potential enorm inca neexploatat. Cel putin in parte, explicatia tine de prezenta unor bariere comerciale semnificative.
De exemplu, comertul cu biocombustibili si cu materiile prime necesare productiei este suprataxat, tarifele ajungand in unele cazuri chiar si la 55% pentru bioetanol. Concomitent, subventiile pentru incurajarea productiei interne se acorda la scara larga, iar pentru stimularea folosirii biocombustibililor se acorda facilitati fiscale. Peste tot exista reguli obligatorii pentru amestecuri. Se aplica in plus standarde si reguli de certificare care variaza de la o tara la alta.
Chiar daca multe din aceste masuri sunt impuse din motive legitime, ce tin de politica de mediu, nu este mai putin adevarat ca ele ingreuneaza comertul cu biocombustibili. Ca un prim pas in eliminarea barierelor inutile, trebui sa intelegem mai bine efectele masurilor de incurajare a productiei si consumului asupra comertului.
Suedia si Olanda au initiat recent o analiza mai profunda a acestor probleme de catre OECD. Suedia porneste de la ideea ca este nevoie de un regim comercial liberal cuplat cu standarde globale. Ca prima masura, Suedia pledeaza pentru eliminarea tuturor taxelor vamale pentru etanol.
Pe langa aspectele pozitive ce tin de mediu, cresterea volumului schimburilor comerciale mondiale de biocombustibili ar aduce si alte beneficii. in general, comertul international este un instrument puternic pentru stimularea dezvoltarii. O serie de state aflate in curs de dezvoltare dispun de avantaje competitionale certe in productia de etanol sau alti biocombustibili, iar cazul Braziliei, actualmente cel mai mare producator si exportator de etanol, demonstreaza acest fapt.
Exista insa si alte tari in curs de dezvoltare care exporta deja biocombustibili, iar alte state iau in calcul acest tip de export ca viitoare sursa de venit. Politicile comerciale ar trebui sa sprijine ambitiile acestor tari, nu sa le submineze.
Desigur, unele voci s-au aratat ingrijorate de posibilele repercusiuni economice, sociale si ecologice ale unei cereri crescute de biocombustibili. De exemplu, a dezafecta suprafete mari de teren agricol destinate productiei de hrana si a le aloca productiei de biocombustibili ar duce la o explozie a preturilor alimentelor. Productia la scara larga a biocombustibililor ar trebui, la randul ei, sa respecte anumite standarde de mediu.
Consumatorii de biocombustibili – cei care vor determina, in ultima instanta, cererea – vor lua in calcul si astfel de considerente. Pentru mentinerea la un nivel minim a riscurilor si maximizarea beneficiilor pe care pietele de biocombustibili le implica pentru tarile in curs de dezvoltare, va fi nevoie de politici nationale adecvate si de o cooperare internationala stransa.
A crea o piata eficienta pentru impulsionarea comertului cu biocombustibili reprezinta o politica a viitorului, benefica pentru mediu si pentru dezvoltare. Cresterea schimburilor comerciale, protectia mediului si reducerea saraciei pot si trebuie sa se combine armonios.
Sten Tolgfors este ministrul suedez al Comertului Exterior
Copyright: Project Syndicate, 2007
www.project-syndicate.org
