În proiect de HG, inițiat de Ministerul Sănătății, ce va intra în proxima ședință de Guvern, va interzice comercializarea acestor băuturi către persoanele cu vârsta mai mică de 18 ani. Totodată, se va interzice vânzarea acestor băuturi în magazine situate în incinta sau la mai puțin de 50 de metri de unități de învățământ și sanitare. Cu alte cuvinte, energizantele se vor vinde doar cu buletinul, ca și băuturile alcoolice.
Comercianții care vor încălca această lege vor fi amendați cu până la 10.000 de lei. Penalitatea va urca la 25.000 de lei dacă vânzarea se face lângă școli și/sau spitale.
„Aceste băuturi nu au un beneficiu terapeutic și multe ingrediente conținute sunt insuficient studiate sau monitorizate ca impact asupra consumatorului. Lipsa de cunoștințe privind farmacocinetica acestor substanțe din băuturile energizante, combinată cu studiile privind toxicitatea lor, ridică problema unor posibile reacții adverse serioase în cazul consumului abuziv. Sistemul sanitar trebuie să monitorizeze consumul și conținutul băuturilor energizante și să informeze populația asupra riscurilor ce pot apărea în urma consumului. Cantitatea de cafeină poate fi de 2-3 ori mai mare decât cea din alte băuturi cofeinizate, precum cafeaua sau Cola. Formulele de băuturi energizante pot conține mai multă cafeină decât un espresso”, precizează reprezentanții MS în Nota de Fundamentare a HG.
Abuzul duce la moarte subită
Numeroasele studii efectuate în ultimii ani, în mai multe țări cu un ridicat nivel de consum al energizantelor, au arătat că majoritatea efectelelor adverse raportate sunt cauzate de dozele mari de cafeină conținute de aceste băuturi, atunci când au fost consumate mai multe doze cu o singură ocazie.
Printre efectele consumului de băuturi energizante se numără: inducerea stării de anxietate, tulburări de somn, palpitații, creșterea tensiunii arteriale, amețeli, stare de greață, deshidratare, creșterea riscului de apariție a diabetului. Abuzul poate conduce la moarte subită. De asemenea, s-a observat că nivelul ridicat de aciditate al acestor băuturi duce la erodarea smalțului dentar și la reducerea abilităților cognitive și tulburări comportamentale (la un consum cronic de peste 2-3 porții pe zi)”, se motivează în Nota de Fundamentare a HG limitarea vânzării băuturilor energizante.
Persoanele care nu beau regulat cafea sau alte băuturi cu cafeină pot înregistra o creștere a presiunii arteriale sistolice mult mai rapid în urma consumului de băuturi energizante, arată reprezentanții MS.
Dependența de cafeină din energizante este mult mai puternică decât în cazul consumatorilor de cafea. Prin expunerea repetată la cantități mari de cafeină, organismul va experimenta simptome de sevraj atunci când nu mai primește substanțele conținute în băuturile energizante. Consumul de băuturi energizante în combinație cu alcoolul este cât se poate de periculos, deoarece efectul stimulant maschează reacțiile organismului la o cantitate mare de alcool, și astfel intervine perceperea eronată a stării de ebrietate.
Aproape 70% din adolescenți beau energizante
Băuturile energizante sunt preferate de tineri și copii, vânzările crescând vertiginos în ultimii ani. Într-un studiu EFSA din 2013 se arată că 30% dintre adulți, 68% dintre adolescenți și deja 18% dintre copiii cu vârsta sub 10 ani consumă diverse tipuri de băuturi energizante.
Institutul Național de Sănătate Publică, în colaborare cu DSP-urile județene, a realizat în anul 2016 un studiu de percepție a populației din grupe de vârstă vulnerabile (în privința consumului) cu privire la băuturile energizante comercializate în România.
La studiu au participat 421 subiecți cu vârsta între 16-18 ani și 421 subiecți de peste 55 ani, din toate cele 41 de județe și din municipiul București.
Din datele raportate la INSP, în perioada 2014-2016, numai la nivelul Capitalei s-au înregistrat 15 cazuri de intoxicații cu băuturi energizante la copii cu vârste cuprinse între 1 an și 17 ani. În două cazuri, doi copii au asociat consumul de băuturi energizante cu alcoolul. Cazurile raportate în această perioadă au necesitat de la una până la 4 zile de internare. 13 cazuri (86,6%) s-au înregistrat la adolescenți – 15-17 ani – și au fost reprezentate prin consum voluntar (nu accidental). În fapt, aceasta este vârsta cea mai vulnerabilă în cazul consumului unor astfel de produse.
