-1.2 C
București
luni, 13 ianuarie 2025
AcasăSpecialJumatati de steaguri

Jumatati de steaguri

» Legea stipuleaza ca drapelul national trebuie arborat permanent in fata institutiilor statului si a sediilor de partide, fara sa specifice inca nimic despre obligativitatea de a expune si steagul UE.

» Cu toate acestea, majoritatea institutiilor prefera sa expuna ambele drapele, in cateva cazuri fiind arborat si drapelul Aliantei Nord-Atlantice alaturi de acestea doua.

» Zelul patriotic de curand redescoperit al romanilor este contrabalansat de starea precara a steagurilor, de multe ori murdare sau degradate – chiar daca ele sunt arborate de ministere sau institutii prestigioase.

In multe state dezvoltate, steagul national e arborat firesc, fara inhibitii sau, la capatul celalalt, fara isterii patriotarde. Nu doar insitutiile, ci si oamenii lasa sa fluture in fata casei un drapel. In mod ciudat, e vorba, de multe ori, de state renumite pentru toleranta lor – statele nordice, Australia, Noua Zeelanda; exemplul SUA e deja cliseu. In Noua Zeelanda, de pilda, in zilele de sarbatoare nationala, oamenii scot drapelul in curte sau il aplica pe un perete al casei. Ce e amuzant e ca de multe ori steagul national e insotit de cel al reprezentativei nationale de rugby "All Blacks", oamenii au un fel de patriotism naiv, o mandrie lipsita de agresivitate fata de tara lor, "frumoasa tara, asa-i ca e cea mai frumoasa din lume?", te intreaba cu o inocenta greu de imaginat in mai zbuciumata Europa. De asemenea, nu putine sunt casele sau magazinele care, in zilele cand "All Blacks" are meci, scot cele doua drapele si, de vreme ce se practica pe o scara asa de larga, se poate presupune ca e o strategie eficienta de a spori vanzarile.

Steagul national a inceput sa se inalte dupa intrarea in UE
In Romania saraciei si a marilor complexe nationale de acum 5 ani steagul national era o aparitie de o inutilitate deprimanta pe zidul unei institutii, parand o relicva comunista; in plus, exista modelul negativ Funar, care vopsise pana si bancile din Cluj in culorile nationale – si orice initiativa care promova patriotismul se umplea de ridicol. Din fericire, de cativa ani, de cand romanii au incetat sa mai fie asa de complexati de precaritatea nivelului de trai, steagul national a devenit vizibil pe multe institutii. Integrarea in UE si NATO au adus doua steaguri suplimentare, iar asocierea insemnului national cu acestea doua e mai mult decat magulitoare; oricum, reglementarile legale nu precizeaza inca nimic despre obligativitatea de a expune alt steag decat cel national. De aici provine probabil diferenta de pret dintre drapelul national si cel al UE: "Un steag national pentru exterior, pe dimensiunile standard (135×90), este comercializat de magazinul nostru cu 24 de lei; steagul UE costa 60 de lei, iar diferenta se explica prin aceea ca steagul UE e vandut inca in regim de steag strain", ne explica un vanzator de la magazinul Rotarexim, specializat in vanzarea de drapele. Cu toate acestea, cele mai multe institutii lasa sa fluture doua drapele tot timpul anului. Din pacate, cu toata simbolistica ce le este asociata, aceste steaguri sunt asemenea Romaniei: unele arata ca noi, altele sunt de-a dreptul ferfenitite. si nu e vorba de institutii obscure, ci de ministere sau asezaminte culturale prestigioase, care nu se obosesc sa gaseasca solutii altfel simple si ieftine. Pentru institutii care cheltuiesc masiv pe gadget-uri tehnologice, cumpararea sau spalarea unui steag nu e chiar o cheltuiala care sa-i bage in faliment.

Cioturi la Ministerul Mediului si exemplu de patriotism la SRI
In zona Casa Poporului, Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile se poate mandri cu doua drapele nationale si cu doua cioturi de lance, ramasite probabile ale steagurilor UE. Ministerul Economiei si Finantelor arboreaza o abundenta de drapele – patru – intr-o stare ok, problema e murdaria de pe ele: daca pe steagurile NATO sau UE mizeria nu se vede asa de tare, galbenul drapelului national face practic imposibila ascunderea prafului sau a darelor de murdarie. Rusinea zonei este spalata de SRI, care arboreaza niste steaguri impecabile, se vede unde sunt luate in serios simbolurile nationale. Am vrea sa facem o poza, dar fotografiatul e interzis. Chiar mai gospodari decat SRI, sunt Prefectura si Primaria Capitalei, ale caror steaguri arata brici, stau intinse ca date cu apret, nu se vad dungi, urme de praf. Ceva mai incolo, dam peste cele 6 steaguri ale Arhivei Nationale, o panoplie intreaga, pe alese – UE, Romania, NATO. Din pacate, toate sunt murdare, aproape slinoase. La Institutul National al Magistraturii, steagurile sunt la fel de cenusii, murdare si de deprimante ca si cladirea.

Putin rosu, galben si albastru la TNB
Trecem pe langa Centrul Militar 6 – arborand doua steaguri, ale Romaniei si ale NATO; pentru cadrele militare din institutie, NATO bate UE, se pare ca aici altele sunt prioritatile. Steagurile sunt la fel de murdare si de decolorate ca acelea de la Administratia Finantelor din zona Cismigiu. Primaria sectorului 1 are in grija 6 steaguri, doua aflate sub loja centrala, iar alte patru sub doua balcoane laterale. Cele centrale sunt relativ prospere, problema sunt cele laterale, greu accesibile pentru o femeie de serviciu. Unul dintre ele, uitat acolo de cine stie cand, starneste direct sentimente de mila, late rosii decolorate desprinse din el flendura langa o sarma care iese din zid. Din pacate, steagurile de la Guvern nu pot fi admirate in splendoarea lor patriotica – sunt patru, inaltate pe catarge suple. Cand ne apropiem de gard, o uniforma antitero ne atentioneaza ca nu avem voie sa facem poze decat de pe trotuarul de vizavi; la 15 ani de la caderea comunismului, institutiile romanesti sunt inca neprietenoase si paranoide, cvasimilitarizate, asemenea gardului care inconjoara Casa Poporului. Sediul PNL de pe Aviatorilor si Institutul Cultural Roman se disting de celelalte institutii ca nu obisnuiesc UE, lasand doar steagul national sa fluture. In aceeasi zona a Aviatorilor, Institutul de Istorie Nicolae Iorga inoveaza conceptul de expunere a steagului national printr-o pioasa cruce de aluminiu pe ale carei brate spanzura ca rufele la uscat doua steaguri aproximative (un steag national decolorat si altul al UE, infasurat pe tija). De la distanta, cel mai spectaculos in sens negativ este steagul de deasupra Teatrului National. Prestigioasa institutie culurala expune pe acoperis o adevarata capodopera de dezinteres: bucata rosie se mai tine doar intr-un colt de flamura, fluturand ca o bucata ponosita de carpa.

ignoranTa

» Steagul necunoscut de la Ministerul de Externe

Cocheta cladire a Ministerului Afacerilor Externe beneficiaza de 4 steaguri pe 4 catarge din curte, toate aflate intr-o stare mai mult decat onorabila. Vedem fluturand gratios drapelul Romaniei, al UE si al NATO, precum si un altul, de culoare albastru deschis, infatisand o cununa de lauri si o imagine schematica a Terrei, vazuta dinspre Polul Nord; drapelul ONU, fireste. "Al cui e steagul?", intrebam, iar jandarmul de la poarta umfla din umeri – "Nu e treaba noastra, intrebati la Biroul de Presa". Suntem condusi in holul institutiei, langa noi sunt aceleasi 4 steaguri si intrarea de lemn masiv a Biroului de Presa. Dam sa deschidem usa, jandarmii se opun: "Sunati la numarul asta". In hol e un telefon negru, misterios. "Al cui e steagul albastru deschis de la intrare?", intrebam. "Nu stiu, nu am reprezentarea in spatiu", ne raspunde o voce feminina cu inflexiuni metalice. "Unul dintre cele patru", explicam, adaugand ca e vorba de cel albastru deschis. "Nu pot sa va raspund, repet, nu am reprezentarea. O sa trimit pe cineva sa va lamureasca." Pana la urma, omul-enciclopedie nu a mai venit, a venit insa un alt telefon, de la aceeasi voce metalica de femeie, care ne-a lamurit ca e vorba de steagul ONU. Pare insa ciudat ca posesoarea vocii sa nu fi putut identifica fara o documentare minutioasa apartenenta steagului in chestiune – cu atat mai ciudat cu cat Biroul de Presa se afla chiar la intrare, langa cele 4 steaguri.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă