Plecati cu sutele de mii sa-si caute norocul prin lume, muncitorii aflati la lucru in strainatate sustin economia judetelor Moldovei cu mult mai mult folos decat o reusesc oamenii platiti cu bani grei din buget pentru a face lucrul acesta. In multe localitati din aceasta parte a tarii, bugetele locale par firmituri pe langa valoarea totala a sumelor trimise de "stranieri" familiilor care ii asteapta acasa. Nici un primar, oricat ar fi el de vrednic, n-a reusit sa faca pentru localitatea lui ceea ce au facut barbatii si femeile din sat plecati sa le culeaga capsunile spaniolilor, sa ingrijeasca batranii italienilor sau sa le construiasca, la un sfert din pret, nemtilor case.
Multe alte lucruri sunt puse, insa, in miscare de banii stranierilor. In lunile de vara, cand o buna parte din cei plecati la munca "afara" se intorc in concediu acasa, companiile aeriene isi tripleaza numarul curselor pentru a putea face fata solicitarilor. Bancile fac bani buni de pe urma transferurilor bancare facute de cei care isi trimit bani acasa. Iar daca banii respectivi sunt adusi in buzunar de cei veniti acasa au de castigat casele de schimb. Banii, odata schimbati sunt cheltuiti imediat in magazinele de mobila, de materiale de constructii sau pe la avocati si notari, pentru fel de fel de acte si transferuri de proprietate.
O buna vreme si agentii imobiliari au avut o paine buna de mancat de pe urma celor plecati la lucru in strainatate. Preturile de pe piata imobiliara romaneasca au crescut constant in ultimii ani, asa ca oricat de mult ar castiga cineva in afara tarii, costul unui apartament ceva mai acatarii este acum destul de greu de acoperit. Se fac, in schimb, investitii in modernizarea apartamentelor care au fost deja cumparate. Se pun termopane, parchet in camere, usi noi si altfel de lucruri de genul acesta. Daca cererile de cumparari de apartamente scad de la un an la altul, infloresc in schimb tranzactiile cu terenuri. Iar grosul cumparatorilor de teren este format, evident, tot din muncitorii plecati la lucru in strainatate.
si vanzarile din magazine cresc tot datorita valutei trimise acasa de stranieri. Rochiile de mireasa se topesc din vitrine in perioada verii iar prin fata ofiterilor de stare civila trec, in luna august cel putin si cate o suta de perechi intr-o zi. Bunastarea pe care "stranierii" o arata rudelor sau prietenilor ramasi in tara este cumparata, de cele mai multe ori, cu pretul a 11 de truda si chin. Muncesc pe branci pentru un sfert din leafa pe care o primesc bastinasii, mananca ce pot si atunci cand au timp si dorm cum pot in camere de cativa metri patrati si se ingramadesc laolalta cateva suflete. si lumina zilei are, de multe ori, alta valoare atunci cand e platita cu banii castigati cu truda in strainatate. Iar rudele celor care si-au pierdut viata in accidentul petrecut in urma cu cateva zile la Roma se numara printre cei care stiu acest lucru mai bine decat oricine.
