4.8 C
București
sâmbătă, 21 decembrie 2024
AcasăȘtirile zileiAlegerile trucate pot schimba harta lumii. România obține un rol - cheie...

Alegerile trucate pot schimba harta lumii. România obține un rol – cheie în criza din Belarus

Despre alegerile din Republica Belarus, actuala putere de la Minsk susține că l-au reconfirmat în funcție pe actualul președinte, Aleksandr Lukaşenko, aflat în funcția de șef al statului de 26 de ani fără întrerupere.

Dar majoritatea populației a ieșit să protesteze pe străzi împotriva acestei realegeri, iar statele occidentale, mai ales cele din Europa, susțin punctul de vedere al Opoziției din Belarus, care insistă că alegerile prezidențiale de acum o lună au fost fraudate grosolan, pentru a-l menține la putere pe Lukașenko. Acesta, în replică, susține că state occidentale se amestecă în chestiunile interne din Belarus. Situația seamănă izbitor cu aceea din decembrie 1989, când Ceaușescu spunea că e iubit de popor dar că agenturile străine vor să destabilizeze România. Rezultatul final a fost căderea de la puterea a lui Ceaușescu și trecerea ireversibilă a României din spațiul ex-sovietic în acela al țărilor democratice.

O transformare similară este posibilă și în Belarus. Exact acum o săptămână, trei șefi de stat, din România, Polonia și Lituania, toate fiind membre ale NATO și ale UE, au semnat o declarație comună privind situația din Belarus.  În acest document, cei trei președinți subliniază că “doar poporul Belarusului are dreptul de a decide destinul pentru țara lui, nimeni altcineva”, insistă că “alegerile libere, corecte și transparente sunt un drept democratic fundamental al oricărei națiuni”.

“Ne declarăm voința să susținem poporul Belarusului în construirea unui parcurs democratic, printr-o conducere de stat aleasă democratic, o societate civilă liberă, prin economie de piață și prin statul de drept”, precizează declarația comună semnată de președinții Klaus Iohannis, Andrzej Duda – Polonia și Gitanas Nausėda – Lituania.

 

Polonia și Lituania au frontieră terestră cu Belarus și sunt cele care separă Belarus de provincia rusă Kaliningrad. Deci câtă vreme regimul de la Minsk este aliat cu cel al lui Putin, pentru Rusia este doar o formalitate ca, în cazul unui conflict, să-și trimită tancurile din Belarus prin Polonia și prin Lituania, pe motiv că trebuie să ajungă să apere regiunea Kaliningrad.

Dar dacă regimul din Belarus “basculează” de partea NATO, o asemenea acțiune militară devine aproape imposibilă, iar Polonia și Lituania devin mai puțin expuse.

 

“Ne declarăm voința să susținem poporul Belarusului în construirea unui parcurs democratic, printr-o conducere de stat aleasă democratic, o societate civilă liberă, prin economie de piață și prin statul de drept”

Klaus Iohannis,

Președintele României

„Pentru că vorbim de încălcări ale drepturilor omului, ambasadorul nostru la Minsk a mers, alături de colegi ai săi din UE, să o viziteze pe una dintre faimoasele reprezentate ale Opoziţiei – Svetlana Aleksievici, pentru a se asigura că drepturile omului sunt respectate şi cred că trebuie să continuăm să facem presiuni la adresa regimului, pentru a avea un dialog deschis cu Opoziţia şi nu prin mijloace represive”

Bogdan Aurescu,

Ministrul Afacerilor Externe

 

Ce dorește Occidentul să se întâmple în Belarus?

Statele occidentale doresc, în limbaj diplomatic, o tranziție spre democrație, ceea ce ar semnifica plecarea de la putere a lui Aleksandr Lukaşenko și înlocuirea lui cu un lider pro-occidental.

Ce rol revine României în acest proces?

România poate fi un canal de comunicare între Occident și Belarus, întrucât pe de o parte este stat membru al NATO și al Uniunii Europene, iar pe de altă parte are vechi relații cu statele din fostul bloc sovietic.

 

Ca un simbol al susținerii pe care Occidentul îl oferă transformărilor democratice din Belarus, acum câteva zile, mai mulți ambasadori din statele UE acreditați la Minsk i-au făcut o vizită, acasă, scriitoarei Svetlana Alexievich, laureată a Premiului Nobel, devenită unul dintre cei mai cunoscuți lideri ai Opoziției din Belarus.

Printre diplomații care au vizitat-o pe Svetlana Alexievich s-a aflat și ambasadorul României, Viorel Moșanu, iar participarea ambasadorului la această acțiune a fost anunțată, la București, chiar de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu. Șeful Diplomației române a precizat că ambasadorul Moșanu a participat la această acțiune din însărcinarea lui – adică nu din proprie inițiativă ci la un ordin venit de la cel mai înalt nivel.

Foto: Inquam Photos

„Aţi menţionat Belarus. Pentru că vorbim de încălcări ale drepturilor omului, azi dimineaţă, ambasadorul nostru la Minsk, conform instrucţiunilor mele, a mers, alături de colegi ai săi din UE, să o viziteze pe una dintre faimoasele reprezentate ale opoziţiei – Svetlana Aleksievici, câştigătoare a Premiului Nobel pentru Literatură, pentru a se asigura că drepturile omului sunt respectate şi cred că trebuie să continuăm să facem presiuni la adresa regimului, pentru a avea un dialog deschis cu opoziţia şi nu prin mijloace represive”, a anunțat ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, la reuniunea anuală a Diplomației române.

Svetlana Aleksievici este ultimul lider al Opoziției din Belarus care se află încă în libertate pe teritoriul acestei țări. Anterior gestului simbolic al ambasadorilor din UE de a o vizita acasă, surse din rândurile Opoziției anunțau că ofițeri înarmați ar fi încercat să intre în locuința acesteia, fie doar ca intimidare, fie chiar pentru a o aresta.

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Arabia Saudită a avertizat Germania legat de suspectul atentatului terorist din Germania

Arabia Saudită a avertizat Germania cu privire la bărbatul suspectat de comiterea incidentului de la târgul de Crăciun din Magdeburg, potrivit unor surse de...

Amnistia fiscală aduce venituri record: 5,8 miliarde de lei la bugetul statului

Amnistia fiscală din acest an a generat încasări de 5,8 miliarde de lei, conform datelor Profit.ro, o sumă în linie cu estimările revizuite ale...

Economia României: Creștere modestă în 2025, dar optimism pe termen lung

Incertitudinea politică, deficitul bugetar scăpat de sub control și slăbiciunile structurale ale economiei vor continua să afecteze România. Cu toate acestea, impactul ar putea...
Ultima oră
Pe aceeași temă