» Comisia Europeana a Dunarii a deschis calea modernizarii orasului de la portile Deltei.
» Nicolae Iorga descrie multietnismul si "tarcata expozitie etnografica" din targul dominat de comert.
» "Bazarul turcesc" s-a metamorfozat in "centru bancar", in jurul caruia graviteaza comertul urbei din nordul Dobrogei.
Putine localitati din Romania se pot lauda cu o diversitate etnica precum Tulcea. Asezat la intretaierea unor drumuri comerciale, pe apa si pe uscat, orasul-port s-a nascut pe Colnicul Horea si a purtat numele de Aegyssus. Conform istoricilor, genovezii au contribuit semnificativ la transformarea "cetatii fortificate de la Dunare" intr-un centru comercial puternic. Genovezii si grecii aduceau cu corabiile lor dinspre Marea Neagra pe fluviu, la Tulcea, marfuri de tot felul si luau de la dobrogeni cereale, lemn si miere de albine. 16 natii au trait in armonie si continua sa se afle si azi, in proportii mai mari sau mai mici, in orasul cunoscut ca poarta de intrare in Delta Dunarii. Nicolae Iorga scria in notele sale de calatorie despre "pravaliile bulgaresti, grecesti, evreiesti si turcesti gramadite la mica distanta de malul Dunarii", iar imaginea cafenelelor Tulcei reliefata de marele istoric este sugestiva privind multietnia acestui targ: "Se insirau pe scaune, unele langa altele, caciuli bulgaresti, caciuli mocanesti, palarii taranesti, palarii orasenesti, fesuri turcesti, turbane tataresti si hainele corespunzatoare intr-o tarcata expozitie etnografica".
Multietnia descrisa de Iorga in urma cu un secol este vizibila si azi in municipiul Tulcea. Orasul este structurat in cartiere numite lipovenesc, bulgaresc, turcesc, grecesc, armenesc, evreiesc, rusesc, german etc. Numai ca, in urma cu un secol, actualele cartiere purtau numele de mahalale. Doar romanii si lipovenii locuiau in mai multe mahalale. Cele romanesti purtau numele "mocanilor", "bestepenilor", "molocanilor", Ceamurliei si Ceairului. Cele sapte coline ale Tulcei erau, potrivit marturiilor vremii, "inestate cu mori de vant". Cartierele german, isdrailit, tatar, armenesc, grecesc si bulgaresc au ramas intre timp fara "intemeietori". Locul lor a fost luat de romani. Unele foste mahalale au disparut sub furia demolatorilor regimului comunist, iar locul acestora a fost luat de cartierele muncitoresti in care au fost adusi, din satele judetului, muncitori pentru combinatele metalurgice ale orasului.
Comisia Europeana a Dunarii (CED) constituita, in urma cu 150 de ani, la Sulina, pentru a facilita navigatia libera pe Dunare a contribuit semnificativ la modernizarea Tulcei. Specialistii britanici care au proiectat orasul si portul Sulina, precum si Canalul Sulina au modernizat si portul Tulcea. Ei au betonat malul fluviului pe care a fost realizata, mai tarziu, actuala faleza tulceana. Astfel, laguna, care cuprindea actuala faleza si toata zona centrala a actualului municipiu, a fost secata de inginerii britanici. In scurt timp, in locul lagunei s-a construit centrul comercial al Tulcei cunoscut intai sub numele de "Bazarul turcesc", apoi "Coloanele turcesti", devenind in cele din urma "Sub coloane", nume ce se pastreaza si azi.
De o parte si de alta a strazii stefan cel Mare, acum strada Unirii, la doi pasi de malul Dunarii, comerciantii turci, evrei, greci sau armeni au edificat, in comun, un complex comercial format din 72 de coloane care adaposteau 41 de imobile, din care cele mai multe erau cu etaj. La parter se aflau pravaliile de sub coloane, iar la etaj erau locuintele proprietarilor. Istoricul Valentina Postelnicu descrie acest ansamblu comercial, care a fost demolat de regimul comunist in anii ‘60, ca fiind "parte caracteristica a Tulcei, declarat monument istoric datorita stilului sau arhitectonic unic".
Unicitatea era data de coloanele masive de la parter si de "stilul aparte al balcoanelor de la etaj, realizate din fier forjat modelat de mainile maestre ale mestesugarilor".
Coloanele bazarului turcesc strivite de buldozerele regimului comunist i-au inspirat totusi pe arhitecti, care au pus pe planseta actualul oras. Strada Unirii a fost botezata de localnici "Sub coloane". In locul bazarului, in anii ’70, s-a construit un bloc cu spatii comerciale la parter. Acestea au fost retrase sub coloane masive, care seamana oarecum cu fostele coloane ale bazarului de altadata.
In ultimii ani, cu mici exceptii, magazinele de "Sub coloane" au dat faliment. Asta dupa ce au aparut alte magazine moderne in centrul muncipiului. Sub coloane s-a constituit, peste noapte, centrul bancar al orasului. Cinci banci si-au deschis recent sucursale. Toate magazinele care-si trasesera obloanele din lipsa de musterii au fost achizitionate de bancheri. Alti comercianti profita de aparitia bancilor si au achizitionat terenul disponibil de pe strazile Progresului si Victoriei, pe care construiesc de zor magazine, terase si cluburi.
