Presedintele Traian Basescu a incercat sa recupereze marti, la Baku, o oportunitate pierduta de Romania cu doua luni in urma. Pe 11 mai, la Cracovia, a avut loc un summit al tarilor producatoare, consumatoare si de tranzit al energiei spre Europa destinat unificarii politicii energetice, la care au participat presedintele azer Ilham Aliyev, georgian – Mihail Saakasvili, polonez – Lech Kaczynski, ucrainean – Viktor Iuscenko si lituanian – Valdas Adamkus. Adica exact aceeasi participare ca in capitala azera, cu exceptia presedintelui roman care, la ora respectiva, era suspendat.
Un mare esec al reuniunii de la Cracovia a fost absenta reprezentantilor Uniunii Europene, parte pentru ca Bruxelles-ul reactioneaza mai greu, parte din cauza situatiei politice din tara-gazda, Polonia. Pentru ca o politica energetica eficienta in regiunea Marea Neagra–Marea Caspica nu are sanse in afara cadrelor europene, Basescu a incercat la Baku sa ii dea o necesara dimensiune europeana. Astfel, el a subliniat ca infiintarea unei piete functionale a energiei se poate face numai cu implementarea prevederilor Tratatului Comunitatii Energiei, in care doua din statele GUAM – Ucraina si Moldova – au statut de observatori si din care celelalte doua – Azerbaidjan si Georgia – nu fac parte in nici un fel. Respectarea acestui tratat – a atras atentia Basescu – ar asigura transparenta si tratamentul nediscriminatoriu in fixarea preturilor de achizitie si transport ale energiei venite din est. Trimiterea evidenta este la Rusia, care a refuzat sa semneze tratatul amintit si care fixeaza preturile dupa dispozitia politica a Kremlinului, asa cum s-a dovedit in cazurile Ucrainei, Belarusului si Estoniei.
In al doilea rand, Basescu doreste sa profite la maximum de asumarea initiativei la Marea Neagra de catre UE prin comunicarea comisarului Benita Ferrero-Waldner, "Sinergia Marea Neagra", ce urmeaza sa fie cuprinsa in Politica Europeana de Vecinatate si validata de Consiliul European care se desfasoara zilele acestea la Bruxelles. De aceea, el le-a atras atentia tarilor din zona sa profite cat mai mult de politicile UE in regiune si sa vina cat mai urgent cu proiecte concrete.
Se spune ca GUAM a fost o creatie americana si prezenta la Baku a unui subsecretar de stat care a citit un mesaj din partea Condoleezzei Rice sugereaza, daca nu un patronaj, atunci un interes american clar. Din cele patru state, doua sunt esentiale pentru exploatarea si transportul de hidrocarburi din Asia Centrala si regiunea caspica spre Europa prin evitarea Rusiei: Azerbaidjanul si Georgia. Ambele tari au optat pentru relatii stranse cu Occidentul, in esenta pentru ca se confrunta cu adversari sustinuti de Moscova: in primul caz –enclava Nagorno-Karabah, ocupata de Armenia, in al doilea – republicile separatiste Abhazia si Osetia de Sud. Acelasi lucru in cazul Moldovei si Transnistriei. Ucraina este esentiala din mai multe puncte de vedere.
Interesele Romaniei in zona GUAM sunt foarte clare. Asigurarea independentei energetice fata de Rusia, asigurarea constructiei conductelor de petrol si gaz Constanta-Trieste si respectiv Nabucco si a alimentarii lor neintrerupte cu resurse si garantarea perspectivelor europene ale Republicii Moldova. Pentru asta sprijinul american este insuficient si singura solutie este implicarea Uniunii Europene, dar si a unui alt actor crucial, Turcia.
Daca incercarea lui Basescu de a da greutate europeana politicii la Marea Neagra si Marea Caspica si GUAM-ului ca organizatie regionala va reusi, atunci si valoarea Romaniei in UE va creste.
